În articolul anterior am vorbit despre măsurile luate în activitatea de urmărire penală și în activitatea instanțelor de judecată în materie penală pe perioada stării de urgență instituită prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 și prelungită prin Decretul Președintelui României nr. 240/2020.
În prezentul articol vom vorbi despre o serie de măsuri specifice în cazul executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate prevăzute în Legea nr. 254/2013.
MĂSURI COMUNE PRIVITOARE LA EXECUTAREA ATÂT A PEDEPSELOR, CÂT ȘI A MĂSURILOR PRIVATIVE DE LIBERTATE
Decretul prezidențial nr. 240/2020 prevede următoarele derogări de la prevederile legale pe durata stării de urgență:
1. Suspendarea exercitării unor drepturi precum:
- dreptul de a primi vizite;
- dreptul la vizită intimă;
- dreptul de a primi bunuri prin sectorul vizită:
- dreptul de a primi recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar.
2.Extinderea modalității de exercitare a unor drepturi:
- dreptul la convorbiri pentru menținerea legăturii cu mediul suport;
Astfel, în cazul persoanelor condamnate, aflate în regimul de maximă siguranță se majorează durata și numărul de convorbiri la maximum 45 de minute pe zi.
În cazul persoanelor condamnate, aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit, se majorează durata și numărul de convorbiri la maximum 75 de minute pe zi.
Dreptul deținuților la convorbiri on-line, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare.
- dreptul de a utiliza inclusiv suma de bani reprezentând cota de 10% din venit, consemnată pe numele acestora, la Trezoreria Statului, cu excepția sumei necesare plății transportului până la domiciliu, la punerea în libertate.
Astfel, acest drept poate fi utilizat de către persoanele fără mijloace bănești pentru achiziționarea de bunuri și produse alimentare, precum și pentru efectuarea convorbirilor telefonice.
3.Suspendarea activității de transfer al persoanelor private de libertate între locurile de deținere, cu următoarele excepții:
- situații impuse de urgențele medicale;
- solicitări exprese formulate de organele judiciare;
- schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul de deținere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim;
- transferuri din motive de siguranță.
În toate aceste cazuri, transferurile se realizează numai cu avizul Direcției de Supraveghere Medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
4. Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis pot executa pedeapsa în camere de deținere permanent închise și asigurate.
De asemenea, decretul stabilește o serie de măsuri în privința dreptului de asistență medicală, pe durata stării de urgență, după cum urmează:
1. În cazul minorilor privați de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deținere acționează ca reprezentant legal, exclusiv pentru acordarea asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.
2. În vederea respectării dreptului la asistență medicală și a realizării actului medical necesar persoanelor private de libertate se desemnează specialiști din partea rețelei sanitare publice și a structurilor de sănătate publică teritoriale
Scopul: pentru sprijinirea modalității de acordare a asistenței medicale în cazul persoanelor private de libertate, inclusiv la nivelul locului de detenție.
Cine solicită: directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau a directorilor unităților subordonate acesteia cu avizul directorului general, cu acordul Ministerului Sănătății și al comandantului acțiunii.
Totodată, decretul stabilește ce măsuri se pot lua în situația existenței unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate și a personalului.
Astfel, de principiu, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate dispune relocarea unor efective mari de persoane private de libertate în alte penitenciare, indiferent de profilul acestora, sau în centre educative/centre de detenție ori stabilimente/facilități de cazare aparținând unităților care fac parte din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.
În cazuri cu totul excepționale, la solicitarea fundamentată a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Ministerul Afacerilor Interne și/sau Ministerul Apărării Naționale asigură sprijinul necesar pentru realizarea în condiții de siguranță a misiunilor de pază a perimetrelor locurilor de deținere, respectiv de relocare a unor efective mari de deținuți la alte penitenciare sau stabilimente/facilități de cazare, prin personal și/sau tehnică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și/sau al Ministerului Apărării Naționale.
În plus, decretul stabilește o serie de obligații pentru polițiștii de penitenciare pe durata stării de urgență în exercitarea profesiei și a locului și/sau felului muncii:
1.Obligația de a participa la toate activitățile desfășurate în conformitate cu dispozițiile superiorilor.
2. Obligația de a se supune modificărilor legale de locul și/sau felul muncii, luate chiar fără acordul acestuia, în raport cu necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară.
Asistăm în acest caz de la o derogare temporară de la dispozițiile imperative prevăzute de art. 41 alin. (1) și (3) Codul Muncii potrivit cărora contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților, modificarea de acest fel incluzând și locul sau felul muncii.
Totuși, chiar Codul Muncii în art. 42 alin (1) specifică faptul că locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detașarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă.
Prin urmare, vorbim într-un caz de o delegare a polițistului de penitenciar în cazul în care i se solicită să exercite sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu schimbă locul de muncă, limitată la perioada stării de urgență. În schimb vorbim despre detașare în situația în care polițistului i se schimbă și felul muncii și se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, într-o altă unitate din poliția penitenciară, în scopul executării unor lucrări în interesul acelei unități.
Nu în ultimul rând, pe durata stării de urgenţă, paza şi supravegherea persoanelor private de libertate internate în unităţi sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital, se realizează prin intermediul dispozitivelor electronice de supraveghere la distanţă.
Această măsură se pune în aplicare fără consimțământul acestora, alături de celelalte măsuri de siguranţă prevăzute de legislaţia privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
MĂSURI DISTINCTE PRIVITOARE LA EXECUTAREA MĂSURII ARESTĂRII PREVENTIVE
Prevederile privind măsurile în cazul executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate indicate mai sus se aplică în mod corespunzător şi în centrele de reţinere şi arestare preventivă, cu următoarele excepţii:
- dreptul la convorbiri telefonice se suplimentează pentru persoanele private de libertate, la maximum 45 minute pe zi;
- transferul persoanelor private de libertate se dispune inclusiv după trimiterea în judecată şi verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive în procedura de cameră preliminară, sau dacă se impune pentru buna desfăşurare a actului de justiţie, când au fost încarcerate în alt centru decât cel de pe raza teritorială a organului judiciar care efectuează urmărirea penală, ori când capacitatea legală de cazare a centrului este depăşită.
