Instituirea stării de urgentă prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 și prelungirea acesteia prin Decretul Președintelui României nr. 240/2020 au adus o serie de modificări cu caracter temporar în ceea ce privește activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor de judecată penale.
De altfel, Decretul nr. 240 precizează la art. 65 faptul că „Urmărirea penală și judecata se desfășoară conform Codului de procedură penală, cu posibilitatea, la nevoie și în funcție de evoluția situațiilor generate de starea de urgență sau efectele acesteia, instituirii unor norme speciale privind procedura de urmărire și judecată a infracțiunilor săvârșite în timpul stării de urgență sau profitând de această stare, precum și în cazul infracțiunilor flagrante.”
Această prevedere are rolul de menține deschisă adaptabilitatea ca, în funcție de fazele procesuale în care ne aflăm în materie penală, să se poată adopta norme care să determine o simplificare a procedurilor judiciare în cazul acestor infracțiuni.
ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ
1. Lista cauzelor în care urmărirea penală se desfășoară și pe durata stării de urgență
Decretul nr. 195/2020 a stabilit inițial că, pe durată stării de urgență, activitatea de urmărire penală și cea a judecătorilor de drepturi și libertăți se desfășoară numai cu privire la anumite dosare al căror obiect reclamă o urgență sporită, precum:
a) cauzele în care au fost instituite sau se solicită luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical;
b) cauzele în care minorii au calitatea de persoane vătămate;
c) cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național;
d) alte cauze urgente apreciate ca atare de către procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală;
e) actele și măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, precum și cele privind audierea anticipată.
Precizăm că în acest din urmă caz se pot exercita doar acele acte și se pot lua doar măsuri de urmărire penală expres menționate. Excepția nu poate fi extinsă și la celelalte acte de urmărire penală din cadrul aceluiași dosar penal, dar care nu reclamă aceeași urgență.
La această listă, Decretul nr. 240/2020 adaugă și următoarele tipuri de cauze:
f) cauzele având ca obiect infracțiuni contra vieții;
g) cauzele în care şi activitatea de judecată se desfăşoară în continuare.
h) rezolvarea de către procuror, potrivit art. 327 din Codul de procedură penală, a cauzelor în care urmărirea penală a fost finalizată înaintea instituirii stării de urgență, verificarea soluțiilor de către procurorul ierarhic superior și soluționarea plângerilor împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală.
2. Măsuri privind buna desfășurare a urmăririi penale pe perioada stării de urgență, inclusiv privitoare la funcționarea Parchetelor
În toate cele opt categorii de cauze arătate, organul de urmărire penală încunoștințează părțile ( n.n. conform art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, respectiv inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente), subiecții procesuali principali (n.n. conform art. 33 alin. (1) din Codul de procedură penală, respectiv suspectul şi persoana vătămată) și avocații acestora cu privire la desfășurarea urmăririi penale, cu excepția situațiilor în care ar fi afectată buna derulare a cercetărilor și aflarea adevărului în cauză.
Ordonanța prin care procurorul constată că nu a operat suspendarea cursului prescripției răspunderii penale se comunică, de îndată, persoanelor interesate.
Judecătorii de drepturi și libertăți soluționează cererile, propunerile, plângerile, contestațiile sau orice alte sesizări privind cauzele în care activitatea de urmărire penală continuă.
Termenele de comunicare a ordonanțelor, de formulare și soluționare a plângerilor, altele decât cele reglementate la literele a), b), c), indicate mai sus, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată.
Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția celor judecate potrivit Decretului nr. 240, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată.
Ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferință la locul de deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate.
Dacă există mijloace audiovideo corespunzătoare, în cursul urmăririi penale, ascultarea altor persoane decât cele private de libertate se face prin videoconferință cu acordul acestora.
Dacă pe durata stării de urgență, din motive generate de pandemia de COVID-19, un parchet este împiedicat să funcționeze, la sesizarea prim-procurorului acestuia ori a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau din oficiu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate dispune trimiterea uneia sau mai multor cauze dintre cele prevăzute la literele a), b) și c) indicate la pct. 1, la un parchet egal în grad, dacă măsura se impune în interesul rezolvării cauzei.
Sesizarea prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției a instanței de judecată competente se poate realiza însă doar în cazurile în care şi judecata se desfăşoară în continuare așa cum vom preciza mai jos.
ACTIVITATEA INSTANȚELOR DE JUDECATĂ ÎN MATERIE PENALĂ
1. Lista cauzelor supuse în continuare judecății
Decretul nr. 195/2020 prevedea că procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, se suspendă de drept pe durata stării de urgență, cu excepția:
(i) celor în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național,
(ii) altor cauze urgente apreciate ca atare de judecător sau instanța de judecată,
(iii) precum și a următoarelor cauze:
- cauze privind infracțiunile flagrante;
- cauze în care au fost dispuse măsuri preventive;
- cauze referitoare la contestații împotriva măsurilor asigurătorii;
- cauze privind cooperarea judiciară internațională în materie penală;
- cauze ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor;
- cauze privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical;
- cauze privind infracțiuni contra securității naționale; și
- cauze privind acte de terorism sau de spălare a banilor.
Această dispoziție este menținută și prin actul de prelungire a stării de urgență, la care se adaugă pct. 9. cauze privind contestațiile la executare.
Precizăm faptul că prin Hotărârea nr. 417 din 24 martie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că în materie penală, în completarea cauzelor exceptate de la suspendare prin Decretul nr. 195/2020, se vor judeca următoarele cauze:
- cauze în materia amânării sau întreruperii executării pedepsei ori a măsurii educative privative de libertate;
- cauze în materia liberării condiționate;
- cauze având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție;
- contestațiile împotriva încheierilor judecătorului de supraveghere a privării de libertate prevăzute de Legea nr. 254/2013.
- contestații la executare;
- cereri având ca obiect schimbări în executarea unor hotărâri;
- cereri având ca obiect înlăturarea sau modificarea pedepsei;
- cereri privind menținerea, înlocuirea sau încetarea măsurilor de siguranță cu caracter medical;
- cauze având ca obiect infracțiuni (inclusiv flagrante) care privesc aplicarea Decretului nr. 195/2020 sau măsurile de prevenire/combatere a pandemiei COVID-19;
- căi de atac extraordinare apreciate ca urgente;
- cereri de strămutare, conflicte de competență și incidente procedurale în cauzele care se soluționează pe durata stării de urgență
În plus, dacă subzistau anumite neclarități cu privire la această listă a cauzelor care nu sunt suspendate potrivit Decretului nr. 195, iar Hotărârea CSM mai preciza că judecătorii au posibilitatea de a soluționa pe durata stării de urgență și alte tipuri de cauze care nu necesită citarea părților, Decretul nr. 240 stabilește în mod clar că judecătorul sau instanța de judecată vor putea continua judecată în acele cauze apreciate ca urgente de către aceștia, deci care nu s-ar putea regăsi pe listele precizate.
2. Lista măsurilor luate pentru buna desfășurare a judecății cauzelor arătate în materie penală, inclusiv privitoare la continuarea activității instanțelor
Acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic, indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte.
De asemenea, pe durata stării de urgență cauzele în materia liberării condiționate și cauzele având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție se soluționează de urgență și cu precădere, termenele de judecată fiind, de regulă, de 7 zile iar pentru motive temeinic justificate, instanța poate acorda termene mai scurte.
În plus, în cazul proceselor penale aflate pe rolul instanţei de judecată sau a judecătorului de cameră preliminară care nu se suspendă, ținând seama de împrejurări, pot fi fixate termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi.
Așa cum am văzut în cursul urmăririi penale, în cursul judecății se poate realizarea ascultatea persoanei privată de libertate prin videoconferință. Totodată, se arată că va fi aplicabilă şi în cazul proceselor penale prevederea din materie civilă potrivit căreia, la solicitarea instanței învestite cu soluționarea unei cauze în care activitatea de judecată continuă, instanța în a cărei circumscripție este situată localitatea în care se află părțile, reprezentanții părților sau alți participanți la proces asigură, dacă este posibil, echipamentele audio-video necesare participării acestora la ședințele de judecată prin videoconferință, și procedează la identificarea persoanelor menționate, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, printr-un judecător desemnat de președintele instanței.
Dacă din motive generate de pandemia de COVID-19, o instanță de judecată este împiedicată să își continue activitatea, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se desemnează o altă instanță de același grad care să preia soluționarea cauzelor a căror judecată continuă pe durata stării de urgență, dispozițiile art. 76 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite în format electronic instanței desemnate.
„Codul de procedură penală: Art. 76. (1) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să desemneze o altă curte de apel decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul. (2) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere curții de apel competente să desemneze un alt tribunal sau, după caz, o altă judecătorie decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizate în cazul în care se va emite rechizitoriul. (3) Dispozițiile art. 71 se aplică în mod corespunzător. (4) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea în camera de consiliu, în termen de 15 zile. (5) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă dispune, prin încheiere motivată, fie respingerea cererii, fie admiterea cererii și desemnarea unei instanțe egale în grad cu cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul. (6) Încheierea prin care Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea nu este supusă niciunei căi de atac. (7) În cazul respingerii cererii de desemnare a altei instanțe pentru judecarea cauzei formulate, în aceeași cauză nu mai poate fi formulată o nouă cerere pentru aceleași motive.”
În ceea ce priveşte suspendarea prescripţiei penale, Decretul nr. 240 statutează că suspendarea operează de drept, fără a fi necesară emiterea unei ordonanțe sau a unei încheieri în acest scop, în acele cauze în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit decretului.
3. Măsuri cu privire la bunuri
Se suspendă de plin drept organizarea licitațiilor publice în cadrul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale, cu excepția licitațiilor publice desfășurate prin mijloace electronice.
Pe durata stării de urgență, bunurile în privința cărora au fost instituite măsuri asigurătorii și sunt necesare prevenirii și combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19 pot fi rechiziționate, în condițiile Legii nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public.
Photo cover by Donald Tong from Pexels
