Săptămâna care s-a încheiat a marcat publicarea în Monitorul Oficial a unui număr de șapte ordine de ministru al Mediului, patru selectându-le pentru o scurtă analiză în rubrica noastră. Astfel, descrescător datei de publicare în Monitor, avem următoarele acte normative:
Așa cum vorbeam în articolul precedent, în contextul tăierilor ilegale, Ministerul Mediului și-a propus să opereze multiple modificări asupra legislației silvice.
Astfel, prin Anexa nr. 1 privind Regulamentul privind constituirea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de încadrare și promovare a personalului silvic pe grade profesionale și gradații s-au stabilit obiectivele acestor comisii (n.n. care rezultă parțial chiar din titlul Regulamentului, respectiv încadrarea personalului silvic pe grade profesionale și gradații, respectiv promovarea lor în aceste grade și acordarea gradațiilor), compunerea acestora, cum se realizează convocarea comisiilor, cum sunt întrunite în mod legal, ce atribuții au comisiile, cât și organele acestora, care este procedura pe care trebuie să o parcurgă personalul silvic în vederea încadrării/promovării în grade profesionale și pentru acordarea de gradații și ce criterii trebuie să îndeplinească aceștia din urmă.
Totodată, prin Anexa nr. 2 s-a stabilit Procedura de organizare și funcționare a consiliilor de disciplină care funcționează în cadrul administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului și al ocoalelor silvice de regim.
Potrivit acestei proceduri, Consiliile de disciplină sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea atribuțiilor ce le revin, fiind constituite prin decizia conducătorilor fie a administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului, fie a structurilor din subordinea administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului ori prin decizia șefului ocolului silvic de regim pentru ocoalele silvice de regim. Aceste comisii sunt compuse din 3 sau 5 membri titulari după o structură predefinită, iar titularii trebuie să nu se afle într-un caz de incompatibilitate sau de conflict de interese.
Comisiile funcționează după un set de principii, reguli și obligații, având atribuții administrative și funcționale și au competența de a analiza faptele personalului silvic sesizate ca abateri disciplinare și de a propune modul de soluționare, prin individualizarea sancțiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizării, după caz.
Acest ordin a fost emis în scopul respectării unor convenții internaționale la care România este parte, respectiv Protocolul privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre și Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării.
Lista speciilor marine prelicritate de la litoralul românesc al Mării Negre cuprinde: macroalge, plante superioare marine, o serie de nevertebrate, pești, păsări și mamifere al căror statut este stabilit de către IUCN – Uniunea Internațională pentru conservarea Naturii (International Union for Conservation of Nature).
Potrivit modificării, Direcția transport aerian și Compartimentul protecția mediului, privatizare și politici publice din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Regia Autonomă «Autoritatea Aeronautică Civilă Română», Regia Autonomă «Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA», Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, transportatorii aerieni români și administrațiile aeroportuare vor lua măsurile necesare ducerii la îndeplinire a prevederilor ORdinului nr. 169/1.801/2011.”
4. Ordinul nr. 944/2020 pentru aprobarea relocării unui cuib de barză (Ciconia ciconia) de pe raza localității Turia, județul Covansa, la aproximativ 30 de metri distanță, pe o platformă artificială construită de RENEL Covasna.
Precizăm faptul că în baza Directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice, transpusă prin OUG nr. 57/2007, barza albă este o specie protejată, astfel încât orice relocare a unui cuib de barză se realizează cu aprobare ministerială și personal tehnic de specialitate.
Astfel, art. 2 alin. (1) lit. b) din cuprinsul acestor norme tehnice a fost modificat după cum urmează: „arborii afectați de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, cu excepția arborilor afectați de doborâturi/rupturi de vânt/zăpadă și de incendii, dintr-un arboret sunt concentrați pe o suprafață compactă mai mare de 0,5 ha sau în situația în care extragerea arborilor afectați de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, prevăzuți la lit. a), determină încadrarea arboretelor în urgența 1 de regenerare. Încadrarea arboretelor în urgența 1 de regenerare se stabilește de către proiectant. Pentru suprafețele de peste 0,5 ha necesare realizării instalațiilor de scos-apropiat nu este necesară modificarea prevederilor amenajamentului silvic;”
Totodată, au fost introduse și o serie de texte noi în cuprinsul metodologiei menționată anterior. Astfel, potrivit regulii stabilite prin noul articol, articolul 31 proprietarul/ succesorul în drepturi/ orice persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct și demonstrează cu documente, conform Codului civil, că are încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care îl deține, cu suprafața de maximum 10 ha, pentru care legea nu obligă la întocmirea amenajamentului silvic, poate recolta un volum de maximum 5 mc/an/ha de pe această suprafață, în funcție de caracteristicile structurale ale arboretului; volumul care se poate recolta pe un hectar, indiferent de numărul persoanelor beneficiare sau de calitatea acestora, este de maximum 5 mc/an. Prin excepție, volumul de maximum 5 mc/an/ha poate fi depășit cu volumul arborilor și/sau arboretelor din fondul forestier afectați/afectate de factori biotici și/sau abiotici destabilizatori.
De asemenea, după articolul 8 din Metodologie s-au introdus trei noi articole, articolele 81-83 care privesc modalitatea de realizare a recoltării produselor principale și secundare din amenajamentul silvic, precum și a produselor extraordinare (de ex. arborii extrași din interiorul și proximitatea obiectivelor militare în scopul instalării și/sau menținerii în stare de operativitate a sistemelor de securitate a obiectivelor militare).
Aceste modificări au fost luate luând în considerare atât referatul Administrației Fondului pentru mediu care gestionează aceste programe în baza OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cât și dispozițiile Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, precum și prevederile Ordonanței militare nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. Modificările erau necesare pentru a nu bloca din cauza pandemiei procedurile de înscriere și participare în aceste programe care au un calendar definit.
Potrivit acestui ordin anexele nr. 1–5 la Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 594/2006 pentru aprobarea Certificatului de atestare privind obligațiile la Fondul pentru mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 21 iunie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1–6. Anexele cuprind următoarele:
- Anexa nr. 1- formularul “Certificat de atestare privind obligațiile la Fondul pentru mediu”. Anexa nr. 2 cuprinde instrucțiunile de completare și utilizare a acestui formular, iar Anexa nr. 6 cuprinde procedura de eliberare a acestor certificate.
- Anexa nr. 3 – formularul “Cerere de eliberare a unui certificat de atestare privind obligațiile la Fondul pentru mediu”; Anexa nr. 5 cuprinde instrucțiunile de completare și utilizare a acestui formular.
- Anexa nr. 4 – formularul „Declarație pe proprie răspundere”;
De asemenea, Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică, în cursul acestei săptămâni, două proiecte de ordin de ministru:
1.La data de 08 aprilie 2020 a fost pus în dezbatere publică proiectul de ordin de ministru pentru aprobarea „Ghidului de finanțare a Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public”. Publicul poate transmite Ministerului opinii/propuneri/sugestii într-un termen de 10 zile de la data publicării, deci până la data de 19 aprilie 2020.
Acest ghid conține dispoziții privind:
a) obiectivul, scopul, obiectul şi indicatorii de performanţă ai Programului; Astfel:
– Obiectivul Programului îl reprezintă creșterea eficienței energetice a sistemelor de iluminat public;
– Scopul Programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea unor corpuri de iluminat LED cu eficiență energetică ridicată.
–Obiectul Programului vizează modernizarea sistemelor de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat având un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat LED, precum şi achiziţionarea şi instalarea sistemelor de dimare/telegestiune care permit reglarea fluxului luminos la nivelul întregului obiect de investiţii
b) eligibilitatea solicitantului finanţării, a proiectului propus şi a cheltuielilor acestuia;
Finanţarea Programului se realizează din veniturile rezultate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră încasate la Fondul pentru mediu, în limita creditelor de angajament şi bugetare prevăzute cu această destinaţie prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii.
c) condiţiile şi termenele de analiză, evaluare, selectare, aprobare, implementare şi decontare a proiectului propus.
2. La data de 09 aprilie 2020 a fost pus în dezbatere publică proiectul de ordin de ministru privind aprobarea comisiilor de evaluare a hărţilor strategice de zgomot de la nivelul autorităţilor pentru protecţia mediului şi a regulamentului de funcţionare şi organizare a acestora. Publicul poate transmite Ministerului opinii/propuneri/sugestii într-un termen de 10 zile de la data publicării, deci până la data de 20 aprilie 2020.
Conform Anexei nr. 1 din cuprinsul proiectului se instituie 22 de comisii de evaluare a hărților strategice de zgomot:
– o comisie pe lângă Agenția Națională pentru Protecția Mediului, formată din cinci membri;
– 21 de comisii, compuse din trei membri, funcționând pe lângă Agențiile județene pentru protecția mediului pe raza cărora fie sunt amplasate aglomerări identificate cu o populației de peste 100.000 locuitori conform datelor statistice furnizate de INS în anul 2017 și specificate în anexa nr. 7 din Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, fie sunt amplasate drumuri principale administrate de autoritățile administrației publice locale.
Totodată, Anexa nr. 2 din proiect cuprinde „Regulamentul de funcționare și organizare a comisiilor pentru evaluarea hărţilor strategice de zgomot”. Se precizează din ce reprezentanți instituțilonali și care este numărul de membri pe care trebuie să îl conțină comisiile, cum se realizează convocarea comisiilor, cum sunt întrunite în mod legal, cum se votează, ce atribuții au președintele și secretarul comisiei și esențial, cum solicită comisia date și informații noi pentru completarea hărților strategice de zgomot, respectiv după ce criterii sunt acestea evaluate.
Rubrică realizată de avocat Maria Claudia Aaron-Andrieș
