Fie că vorbim despre acte normative, jurisprudența instanțelor naționale în materia problemelor de mediu, ghiduri, măsuri, fie despre „cei patru P” (politici/planuri/programe/proiecte de mediu), ne-am propus să vă oferim săptămânal cele mai importante informații în legătură cu această arie de practică în care echipa noastră de avocați oferă atât asistență și reprezentare în fața instanțelor de judecată, precum și consultanță de specialitate.
În această perioadă tulbure pe care o traversează umanitatea din pricina pandemiei provocate de COVID-19, natura ne transmite mai multe mesaje și întrebări:
–Virușii proliferează într-o lume marcată de criza climatică, degradarea habitatelor ca urmare a exploatării exacerbate a resurselor naturale, reducerea accelerată a biodiversității și comerț ilegal de animale sălbatice. Un director executiv din cadrul Programului pentru mediu al Organizației Națiunilor Unite afirma că niciodată nu au existat atât de multe oportunități pentru ca agenții patogeni să treacă de la animale sălbatice și domestice la oameni explicând că 75% din toate bolile infecțioase emergente provin din animale sălbatice.
– Impactul potențial major al acestui virus este asupra economiei, cu consecințe asupra producției, obiceiurilor de consum și emisiilor industriale. De altfel, în China și Italia emisiile interne de carbon s-au redus pe măsură ce activitățile industriale au scăzut, îmbunătățindu-se în acest fel calitatea aerului. Și în București s-a putut sesiza o îmbunățire a calității aerului întrucât s-a redus traficul auto ca urmare a măsurilor luate de autorități. Studiile de-a lungul timpului ne arată însă că emisiile globale de carbon tind să recupereze destul de repede la scurt timp după încheierea unei perturbări globale, din nevoia de a recupera deficitul economic.
–Se reduce însă și amprenta de carbon a fiecărui cetățean în parte în condițiile în care suntem în majoritatea obligați să respectăm recomandarea devenită imperativ „stăm acasă”? S-a observat cum în această perioadă au crescut vânzările on-line, livrările la domiciliu, precum și consumul de energie casnică ca urmare a folosirii energiei electrice pentru încălzirea casei, pentru utilizarea echipamentelor destinate lucrului de acasă sau divertismentului (PC-uri, laptop, telefoane, TV și alte gadget-uri).
– Este necesar să găsim soluții rapide pentru gestionarea cantității impresionante de deșeuri periculoase generate. Deșeurile medicale produse de spitale care au fost în contact cu pacienții infectați trebuie să fie arse pentru a preveni contaminarea ulterioară care ar putea apărea în timpul reciclării. În același timp, echipamentele de protecție folosite de către noi (mănuși, măști de unică folosință) ajung în schimb să fie aruncate peste tot, potențând riscul de infectare.
– Se impune să ne modificăm orașele și stilul de viață urban (fie că vorbim despre educație, sănătate, mobilitate, alimentație sustenabilă), să facem investiții astfel încât să asigurăm reziliența climatică și în fața epidemiilor.
Cu aceste semnale și întrebări în minte, observând crizele pe care le-a traversat umanitatea de-a lungul istoriei, am ales să vă notificăm câteva din temele de interes aflate pe agenda Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) în această săptămână, care pot îmbunătăți calitatea mediului pe termen lung:
–înnoirea parcului auto prin programul „Rabla Plus”. Potrivit comunicatului de presă al MMAP (disponibil aici) „Programul de anul acesta păstrează pentru al cincilea an consecutiv cea mai mare primă pentru achiziția mașinilor full electric din Europa: circa 10.000 euro. În ceea ce privește achizițiile mașinilor hibrid plug-in, aceastea sunt susținute prin program cu circa 4500 de euro, iar motocicletele full electric cu peste 700 de euro, dar nu mai mult de 50% din costul autovehiculelor. ” Mai multe detalii, puteți regăsi pe pagina Administrației Fondului pentru Mediu dedicată programului „Rabla Plus”. Precizăm faptul că programul „Rabla Clasic” a demarat pe 17 martie 2020.
– punerea în dezbatere publică a proiectului de hotărâre de guvern elaborat în scopul deblocării conturilor de disponibilități ale MMAP, deschise la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, prin plata sumelor datorate, precum și pentru a evita creșterea sumelor datorate prin adăugarea dobânzilor legale. Mai multe detalii aici.
– publicarea în Monitorul Oficial a două proceduri de notificare a activităților, respectiv accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase;
– la presiunea societății civile și organizațiilor non-guvernamentale, după îndelungi dezbateri și mai multe proteste pe tema crizei forestiere cu care se confruntă România, MMAP a publicat aici „Ghidul de bune practici privind întocmirea și verificarea studiilor de identificare a pădurilor virgine/cvasivirgine”. Se urmărește atât prin acest ghid, cât și prin legislația privitoare la această categorie de păduri „finalizarea procesului de identificare și cartare a acestora și acordarea unui statut de protecție prin includerea lor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine din România”.
***
Rubrică realizată de av. Maria Claudia Aaron-Andrieș
