În urma publicării articolului privind analiza comparativă a carantinei și izolării, măsuri stabilite prin Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic și Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1309/2020, am primit mai multe întrebări pe marginea acestor măsuri epidemiologice în contextul COVID-19. În continuare, vom prezenta câteva întrebări și răspunsuri pe acest subiect.
1. Soțul meu / soția mea a fost depistat(ă) pozitiv COVID-19 în urma efectuării testului RT-PCR? Ce facem în acest caz?
Răspuns: A. Soțul/ soția depistat(ă) pozitiv
În cazul soțului/soției dumneavoastră acesta va intra în izolare în conformitate cu art. 3 lit. c) raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 136/2020. Astfel, indiferent dacă prezintă simptome sau nu, soțul/soția dumneavoastră va intra în izolare întrucât potrivit legii „izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, precum și pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne și simptome sugestive”.
În situația în care soțul/soția dumneavoastră își dă acordul și raportat și la simptomele infecțioase pe care le prezintă, aceasta va fi internată fie în unități sanitare ale Ministerului Sănătății sau în locațiile alternative atașate unităților sanitare (dacă prezintă simptome), fie la domiciliul acestora sau în locația declarată (dacă este asimptomatic).
În caz contrar, dacă nu își dă acordul pentru a i se aplica măsura, pe baza recomandărilor medicului specialist, Direcția de Sănătate Publică va emite o decizie în scopul izolării, decizie care poate fi contestată în instanță.
Atenție! Dacă soțul/soția nu respectă măsura izolării va fi plasat în acele spații special destinate izolării și are obligația de a suporta cheltuielile izolării în spațiile respective.
Măsura izolării aplicată soțului/soției încetează la data confirmării persoanei ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice și paraclinice sau a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.
B. Celălalt soț
În cazul celuilalt soț acesta va sta în carantină cel puțin până la momentul la care va primi rezultatul propriului său test RT-PCR întrucât a luat contact cu o persoană depistată pozitiv, în speță soțul/soția.
În acest sens, soțul ar trebui să primească o decizie din partea DSP privind carantinarea conform legii. Însă dat fiind numărul redus de personal și numărul ridicat de cazuri active și de îmbolnăviri după îndelungi insistențe telefonice și pe e-mail se poate lua contact cu un angajat din cadrul DSP pentru a-l informa cu privire la situație și a afla cum poate intra în posesia deciziei.
Cu privire la carantină dacă soțul își dă acordul să stea la domiciliu sau la locul indicat de acesta, el va sta în carantină pe durata perioadei de incubație specifice bolii infectocontagioase sau până la declararea vindecării persoanei cu care stă în casă. În schimb, dacă nu își dă acordul să stea de pildă, acasă, va putea fi obligat printr-o decizie a DSP, pe care o poate contesta în instanță.
Dacă sunteți depistat pozitiv la rândul dumneavoastră, în acest caz intrați în izolare și se aplică regulile de mai sus.
Notă! În mod similar, aceleași reguli se aplică și altor persoanelor care conviețuiesc cu cel infectat precum copii ori părinți sau alte persoane aflate în îngrijire. De asemenea, de aceste măsuri pot ține seama și cuplurile necăsătorite care coabitează (concubinii), colegii de apartament, cămin etc.
2. Colegul/colega mea de birou a fost depistată pozitiv COVID-19 în urma efectuării testului RT-PCR? Ce facem în acest caz?
Răspuns: A. În cazul colegului/colegei depistat(ă) pozitiv.
Colegul/colega va intra în izolare în conformitate cu art. 3 lit. c) raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 136/2020. Astfel, indiferent dacă prezintă simptome sau nu, soțul/soția dumneavoastră va intra în izolare întrucât potrivit legii „izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, precum și pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne și simptome sugestive”.
În continuare, aveți în vedere toate precizările efectuate la întrebarea 1 pct. A privitor la soțul depistat pozitiv.
B. În cazul colegului cu care stă în același birou
În cazul acestuia se vor avea în vedere precizările efectuate la întrebarea 1 pct. B., intrând după caz în carantină sau în izolare.
C. În cazul celorlalți colegi de muncă ar trebui realizată o anchetă epidemiologică cu sprijinul DSP
Prin această anchetă se va depista cu cine a intrat în contact colegul respectiv pentru a lua măsura carantinei pentru toți colegii care au intrat în contact cu acesta, dar și pentru dezinfectarea și igienizarea spațiilor de lucru.
3. Fostul meu partener de viață a fost depistat pozitiv cu COVID-19? Înainte de testare, copiii noștri au fost în vizită la acesta? Ce facem fiecare dintre noi în acest caz?
Răspuns: Depinde în acest caz cine dintre cei doi părinți are în îngrijire copiii, în special copiii minori.
1.1. În primul rând, părintele depistat pozitiv va intra în izolare.
Dacă părintele depistat pozitiv este cel care are în îngrijire și minorul, în continuare, art. 9 din Legea nr. 136 prevede următoarele:
(1) Când măsura carantinei sau a izolării a fost luată față de o persoană în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicție, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care, din cauza vârstei, bolii sau altei cauze, din orice alt motiv, rămâne fără supraveghere și îngrijire, părintele, ocrotitorul legal, personalul medical sau reprezentantul direcției de sănătate publică anunță serviciul public de asistență socială, în vederea monitorizării acestora și dacă se impune, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire temporară pentru persoanele respective.
(2) Monitorizarea și, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor prevăzute la alin. (1) pot fi dispuse numai pe durata în care acestea rămân fără supraveghere și fără îngrijire și nu au ca efect suspendarea de drept a exercițiului drepturilor părintești sau a drepturilor ocrotitorilor legali.
(3) Monitorizarea și, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor prevăzute la alin. (1) nu pot fi dispuse dacă părintele sau ocrotitorul legal a desemnat un alt membru al familiei sau o persoană de referință pentru supravegherea și îngrijirea persoanelor prevăzute la alin. (1), iar aceasta acceptă să exercite temporar supravegherea și îngrijirea pentru persoanele respective.
(4) Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului vor lua măsuri pentru a pune la dispoziția persoanelor prevăzute la alin. (1) locații rezidențiale corespunzătoare și personal specializat, în funcție de vârsta și de starea de sănătate a persoanelor ocrotite, pe întreaga durată în care acestea rămân fără supraveghere și îngrijire.
Dacă părintele nu are în îngrijire minorul, dar copilul l-a vizitat conform programului de vizită, dacă există unul, iar părintele a aflat apoi că este pozitiv, el va intra în izolare, iar copilul în carantină sau izolare, după caz.
1.2. În privința copilului/ copiilor situația este mai delicată
Conform art. 8 alin. 9 din Legea nr. 136/2020, măsura izolării se instituie pentru copil conform alineatelor (3) și (4) citate mai sus, după caz, la domiciliul aparținătorului ori la locația declarată de acesta. Așadar, copilul / copiii vor fi izolați la părintele la care s-a stabilit locuința acestuia conform certificatului de divorț eliberat de notarul public / hotărârii judecătorești de divorț, rămasă definitivă.
Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată acesteia se instituie potrivit reglementărilor în vigoare.
Aparținătorul minorului este supus măsurii carantinării în temeiul prezentei legi, dacă măsura izolării nu i se aplică.
În cazul carantinării minorilor nu am văzut vreo prevedere, însă dispozițiile se aplică în mod similar cu cele descrise mai sus.
1.3. În cazul părintelui care are în îngrijire copilul/copiii, chiar dacă nu a luat contact cu celălalt părinte, întrucât copilul său a intrat în contact cu părintele depistat pozitiv, este recomandabil ca părinele să își facă un test RT-PCR chiar dacă contactul acestuia este unul indirect, copilul/copiii intrând însă în carantină.
4. Angajatorul mă obligă să merg la muncă dacă eu am testul RT-PCR negativ, însă eu am luat contact direct cu o persoană depistată pozitiv? Ce fac în acest caz?
Răspuns: Dacă există contact direct cu o persoană depistată pozitiv, în acest caz cealaltă persoană ar trebui să intre în carantină conform Legii nr. 136/2020.
Aceasta este una din situațiile în care o decizie de carantinare din partea DSP este vitală pentru a putea dovedi angajatorului această situație. Până la eliberarea acestei decizii și/sau până la primirea rezultatului propriului rezultat, angajatul aflat într-o astfel de situație ar putea să prezinte rezultatul testului persoanei depistate pozitiv, dacă are acordul acesteia din urmă.
De asemenea, art. 20 din Legea nr. 136/2020 instituie condițiile de acordare a concediului medical pentru ipotezele de carantină sau izolare.
(1) Pentru persoanele care se află în carantină sau izolare instituită până la data intrării în vigoare a prezentei legi, certificatele de concediu medical se acordă potrivit actelor normative în vigoare la data acordării.
(2) Concediul și indemnizația pentru carantină se acordă asiguraților cărora li se interzice continuarea activității, care nu poate fi realizată de la domiciliu, din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate publică.
(3) Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant, pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică.
(4) În caz de carantină sau izolare, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară.
(5) Durata concediilor medicale pentru carantină sau izolare nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecțiuni.
(6) În situația în care durata perioadei de carantină sau de izolare stabilită de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică depășește 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
(7) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină sau izolare reprezintă 100% din baza de calcul stabilită potrivit legii și se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Dacă nu se ajunge la o înțelegere cu angajatorul după ce i-a sesizat problema medicală, angajatorul poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă cu privire la această situație.
5. Cum pot contesta în instanță o decizie a DSP privitoare la carantină / izolare emisă împotriva mea?
A. În cazul în care DSP emite o decizie prin care dispune izolarea pentru a fi consultat de medic
Aspecte particulare | Răspunsuri |
1. Competența | Poate fi compententă: · judecătoria în a cărei circumscripție ai domiciliul sau reședința sau · judecătoria unde este situat spațiul sau unitatea sanitară în care este izolat |
2. Timbrajul | Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru. |
3. Regularizarea cererii | Dispozițiile privind regularizarea acțiunii nu sunt aplicabile. |
4. Citarea | Părțile vor fi citate potrivit regulilor privind citarea în procesele urgente. |
5. Comunicare actelor | Comunicarea actelor de procedură, inclusiv înregistrarea acțiunii, se realizează în format și prin mijloace electronice. |
6. Audierea reclamantului | Soluționarea cauzei se face cu audierea acestuia, cu excepția situației în care starea sănătății acestuia nu permite. Audierea reclamantului se realizează printr-un mijloc de telecomunicație audiovizuală care permite verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii. În caz de imposibilitate tehnică sau materială de a recurge la un asemenea mijloc pentru audierea reclamantului, aceasta se realizează prin orice mijloc de comunicație electronic, inclusiv telefonic, care permite verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii. Citația va cuprinde mențiunea corespunzătoare în acest sens. Încheierea de ședință va consemna și operațiunile astfel efectuate. |
7. Asistarea reclamantului prin avocat | Dacă reclamantul este asistat sau reprezentat de avocat sau este necesară folosirea unui traducător sau a unui interpret, nu este necesară prezența fizică a acestuia lângă reclamant. Costurile ocazionate de prezența traducătorului sau interpretului sunt suportate din bugetul Ministerului Justiției. Dacă audierea nu se poate realiza prin mijloace video și nu are apărător ales, i se va asigura un apărător din oficiu. |
8. Aspecte privind judecata | Judecarea cererilor se va face în termen de 24 de ore de la sesizarea instanței. Instanța veghează la desfășurarea în bune condiții a procedurii, în vederea respectării dreptului la apărare și a caracterului contradictoriu al dezbaterilor. În acest caz instanța nu va putea amâna pronunțarea, iar redactarea hotărârii se face de îndată. |
9. Aspecte privind căile de atac | Hotărârea este definitivă și partea nu mai are nicio altă cale de atac. |
B. Dacă DSP dispune carantina sau izolarea ca urmare a deciziei luate de către medic
Aspecte particulare | Răspunsuri |
1. Tipul de acțiune și competența | Reclamantul poate cere anularea actului administrativ contestat, revizuirea sau încetarea măsurii. Poate fi compententă: · judecătoria în a cărei circumscripție ai domiciliul sau reședința sau · judecătoria unde este situat spațiul sau unitatea sanitară în care este izolat |
2. Timbrajul | Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru. |
3. Regularizarea cererii | Dispozițiile privind regularizarea acțiunii din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile. |
4. Citarea | Părțile vor fi citate potrivit dispozițiilor privind citarea în procesele urgente, astfel încât să se asigure respectarea termenului de judecată prevăzut la alin. (2), asistența juridică a persoanei fiind obligatorie. |
5. Comunicare actelor | Comunicarea actelor de procedură, inclusiv înregistrarea acțiunii, se realizează în format și prin mijloace electronice. |
6. Audierea reclamantului | Soluționarea cauzei se face cu audierea acestuia, cu excepția situației în care starea sănătății acestuia nu permite. Audierea reclamantului se realizează printr-un mijloc de telecomunicație audiovizuală care permite verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii. În caz de imposibilitate tehnică sau materială de a recurge la un asemenea mijloc pentru audierea reclamantului, aceasta se realizează prin orice mijloc de comunicație electronic, inclusiv telefonic, care permite verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii. Citația va cuprinde mențiunea corespunzătoare în acest sens. Încheierea de ședință va consemna și operațiunile astfel efectuate. |
7. Asistarea reclamantului prin avocat | Dacă reclamantul este asistat sau reprezentat de avocat sau este necesară folosirea unui traducător sau a unui interpret, nu este necesară prezența fizică a acestuia lângă reclamant. Costurile ocazionate de prezența traducătorului sau interpretului sunt suportate din bugetul Ministerului Justiției. Dacă audierea nu se poate realiza prin mijloace video și nu are apărător ales, i se va asigura un apărător din oficiu. |
8. Aspecte privind judecata | Instanța poate amâna pronunțarea cu cel mult 24 de ore, iar redactarea hotărârii se face în aceeași zi. Până la pronunțarea hotărârii instanței, persoana în cauză va fi monitorizată de către medic, zilnic sau când situația o impune. Dacă instanța de fond dispune anularea actului administrativ, măsura contestată încetează de la pronunțare, iar persoana în cauză are dreptul de a părăsi imediat spațiul sau unitatea în care a fost carantinată sau, după caz, izolată. |
9. Aspecte privind apelul | Hotărârea primei instanțe este executorie și poate fi atacată cu apel în termen de două zile de la comunicare. Apelul se soluționează într-un termen ce nu va depăși 24 de ore de la data sesizării instanței. Instanța de apel poate amâna pronunțarea cu cel mult 24 de ore, iar redactarea hotărârii se face în aceeași zi. |
****
Echipa noastră de avocați asigură consultanță, asistență și reprezentare în aspecte privitoare la apărarea și protecția drepturilor omului atât în fața instanțelor naționale, cât și în fața instituțiilor publice.
Photo by Martin Lopez from Pexels