În anul 2018 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative in domeniul insolvenței și a altor acte normative.
Această ordonanță a fost aprobată cu modificări și completări abia în luna iulie a acestui an, prin Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/2018. Astfel, începând din data de 11 iulie 2020, vor fi aplicabile următoarele dispoziții legale pe care le vom prezenta în continuare.
a. Deschiderea procedurii de insolvență
Dacă sunteți debitor sau creditor și sunteți interesat de deschiderea unei proceduri de insolvență, trebuie să țineți seama de faptul că, una din cele mai importante modificări care vă vizează indiferent de ce latură a baricadei vă situați, este majorarea cuantumului minim al creanței de la care puteți solicita deschiderea procedurii (așa numita „valoare-prag”).
Astfel, valoarea-prag s-a mărit la suma de 50.000 lei (față de 40.000 lei cât era anterior), atât pentru debitori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăților, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.
De asemenea, dacă sunteți debitor și vreți să formulați o astfel de cerere, după data de 11 iulie 2020 s-a abrogat prevederea potrivit căreia cuantumul creanțelor bugetare trebuia să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor societății.
Dacă de ex. acum dacă aveți datorii către stat într-un procent de 65%, datorii către salariați de 20% și datorii către clienți, furnizori etc de 15%, puteți să formulați ca debitor o astfel de cerere.
Notă! În privința creanțelor bugetare, Legea nr. 113/2020 introduce și posibilitatea ca un creditor bugetar să poată cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței, în anumite condiții privitoare la ofertă, preț și negocierea directă a contractului de cesiune.
b. Regimul creanțelor curente
Titularul unei creanțe curente, certe, lichide și exigibile ce a fost recunoscută de către administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis să se pronunțe în termen de 15 zile de la data primirii cererii de plată sau recunoscută de judecătorul- sindic, în cazul în care cuantumul creanței depășește valoarea-prag are o opțiune nouă.
Astfel, titularul poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observație deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanțe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronunțării asupra cererii de plată ori a hotărârii instanței de judecată.
Așadar, pe lângă posibilitatea de a începe executarea silită cu privire la aceste creanțe, termenul de 15 zile a fost mărit de la 10 zile cât era în procedura anterioară.
Potrivit art. 662 din Codul de procedură civilă, creanța este certă, lichidă și exigibilă în următoarele situații:
- certă – existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu;
- lichidă – obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui;
- exigibilă – obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
c. Regimul creanțelor fiscale
Creanțele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat și a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre judecătorească definitivă vor fi admise la masa credală și trecute provizoriu până la finalizarea contestației de către instanța de contencios administrativ.
d. Modificarea unor definiții legale
Conform noilor modificări, „convenția de plată” a fost definită drept:
„înțelegerea între debitor și creditor privind stingerea în una sau mai multe tranșe a obligațiilor la alte termene decât cele scadente conform prevederilor contractuale sau legale.”
Totodată, „instrumentele de datorie” desemnează:
„în sensul art. 1611 pct. 8 și al art. 234 pct. 8, înseamnă obligațiuni și alte forme de datorii transferabile și instrumente care creează sau recunosc o datorie și care îndeplinesc toate condițiile de la art. 2341”
e. Aspecte privind practicienii în insolvență
Practicienii în insolvență interesați vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziției de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calității de practician în insolvență și o copie de pe polița de asigurare profesională.
În ofertă, practicianul în insolvență interesat va putea arăta și disponibilitatea de timp și de resurse umane, precum și experiența generală sau specifică necesare preluării dosarului și bunei administrări a cazului.
În cazul în care debitorul, respectiv creditorul/creditorii nu au formulat propuneri și nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România.
f. Obligația de abținere a specialiștilor desemnați în cursul procedurii
Specialiștii desemnați în procedura insolvenței, respectiv avocați, experți contabili, experți evaluatori imobile etc. au obligația să se abțină dacă se află într-o relație contractuală de natură a crea un conflict de interese.
În caz contrar, aceste persoane pot fi recuzate în condițiile prevăzute în Codul de procedură civilă, înainte de începerea oricărei dezbateri asupra procedurii sau de îndată ce motivele de recuzare le sunt cunoscute.
g. Aspecte privind bunurile valorificate
Sumele obținute din valorificarea bunurilor vor fi distribuite conform prevederilor legale, urmând ca diferențele favorabile după plata onorariilor și a cheltuielilor de procedură să fie puse la dispoziția organelor de urmărire penală.
h. Aspecte privind „debitorii-problemă”
Dacă debitorul nu se conformează planului sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului.
Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei.
Cererea va fi respinsă de către judecătorul-sindic în următoarele trei situații:
- creanța nu este datorată;
- creanța este achitată sau
- debitorul încheie o convenție de plată cu acest creditor.
i. Aspecte privind închiderea procedurilor de reorganizare
O procedură de reorganizare prin continuarea activității sau de lichidare pe bază de plan va fi închisă, prin sentință, în baza unui raport al administratorului judiciar. Acest raport trebuie să constate:
- îndeplinirea tuturor obligațiilor de plată asumate prin planul confirmat;
- plata creanțelor curente scadente;
- data la care devin scadente și impozitele aferente eventualelor reduceri de creanțe în măsura în care sunt datorate.
Dacă o procedură începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi închisă potrivit prevederilor art. 167 din Legea insolvenței.
Aceste dispoziții se aplică tuturor procedurilor deschise pentru debitorii pentru care nu exista la data de 11 iulie 2020 un plan de reorganizare aprobat.
j. Alte prevederi
Legea nr. 113/2020 a mai inclus o serie de aspecte privitoare la:
- falimentul anumitor entități, inclusiv falimentul unei instituții de credit;
- condițiile cumulative care trebuie îndeplinite de instrumentul de datorie;
- aspectele privind asigurările;
- sancțiuni contravenționale aplicate lichidatorului judiciar;
- creanțele negarantate.
***
Echipa noastră de avocați asigură consultanță și asistență în aspecte privitoare la procedurile de insolvență, cereri de înscriere la masa credală, cereri de atragerea răspunderii administratorului etc., oferind totodată reprezentare juridică și în cursul proceselor de acest tip.
****
Fotografie preluată de pe website-ul pexels.com
