Odată cu instituirea stării de alertă, Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență a suferit în această perioadă mai multe modificări legislative pe care le vom structura în cele ce urmează.
Cu titlu preliminar arătăm că pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezelor finale a următoarelor două articole din Legea insolvenței:
- art. 5 pct. 72 – Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului.
- art. 143 alin. (1) – Pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile se poate începe executarea silită.
a.Aspecte generale privitoare la debitorii aflați în stare de insolvență
Debitorul aflat în stare de insolvență la data de 18 mai 2020, data intrării în vigoare a Legii nr. 55/2020, sau care ajunge în stare de insolvență poate, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii insolvenței, fără a avea însă obligația de a introduce această cerere.
La cererea adresată tribunalului va fi atașată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenția de deschidere a procedurii insolvenței.
Totodată, obligația în sarcina debitorului de a introduce o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență nu este aplicabilă până la încetarea stării de la alertă. Astfel, după acest moment începe să curgă termenul de 30 de zile despre care făceam vorbire anterior.
De asemenea, până la încetarea stării de alertă nu sunt aplicabile nici prevederile referitoare la obligația debitorului de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus insolvenței, în termen de 5 zile de la eșuarea negocierilor, în cazul debitorului care s-a angrenat, cu bună-credință, în negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale.
b. Aspecte privind debitorii care și-au întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al măsurilor adoptate în perioada stării de urgență și se află în stare de insolvență
Există prevederi și în cazul acestei categorii de debitori, potențial afectați de măsurile din cursul stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020 și prelungită prin Decretul nr. 240/2020, de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menținute, după caz, și în perioada stării de alertă.
În primul rând, creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a procedurii insolvenței numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de încheiere a unei convenții de plată.
În al doilea rând, în cazul acestei categorii de debitori, valoarea-prag pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori.
De asemenea, există și prevederi speciale cu privire la reoganizarea judiciară în cazul acestor debitori, pe care însă le vom trata într-o secțiune distinctă mai jos.
c. Aspecte privind debitorii aflați în executarea concordatului preventiv
În cazul în care la data de 18 mai 2020, un debitor se afla într-o astfel de situație, perioada pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat se prelungește, în mod corespunzător, cu două luni.
În procedurile de concordat preventiv aflate în derulare la data intrării în vigoare a Legii nr. 55/2020, perioada în care se desfășoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungește cu 60 de zile.
În funcție de etapa în care se află debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungește, în mod corespunzător, cu maximum 60 de zile sau, după caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungește, în mod corespunzător, cu maximum 60 de zile.
d. Aspecte privind debitorii aflați în procedura de observație
Dacă debitorul se află în perioada de observație la data de 18 mai 2020, aceasta se prelungește cu 3 luni. Corelativ, termenul în care categoriile de persoane îndreptățite pot propune un plan de reorganizare se prelungește cu 3 luni, inclusiv în cazul în care termenul de depunere a planului, prevăzut de lege, a început să curgă.
Există și soluții în ipoteza în care la data de 18 mai 2020, debitorul era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului.
Astfel, persoanele îndreptățite să depună un plan de reorganizare pot, în termen de 3 luni calculat de la data de 18 mai 2020, să depună un plan de reorganizare modificat, notificând creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intenții, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 55/2020.
e. Aspecte privind debitorii aflați în perioada de reorganizare judiciară
În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data de 18 mai 2020, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungește cu două luni.
Debitorul aflat în reorganizare judiciară, care și-a întrerupt activitatea total ca efect al măsurilor adoptate de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, poate solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, suspendarea executării planului pentru un termen care nu poate depăși două luni.
În cazul arătat anterior, cererea se judecă de urgență, pe bază de înscrisuri, fără citarea părților. Încheierea pronunțată de judecătorul sindic poate fi atacată cu apel, termenele prevăzute reducându-se la jumătate.
Tot în cazul acestei categorii de debitori, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fără a depăși o durată totală a derulării sale de 5 ani, și se poate modifica, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condițiile prevăzute la art. 139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014.
Art. 139 alin. (5) din Legea insolvenței stabilește următoarele:
„Teza I. Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se poate face oricând pe parcursul procedurii de reorganizare, fără a se putea depăși o durată totală maximă a derulării planului de 4 ani de la confirmarea inițială.
Teza a II-a. Modificarea poate fi propusă de către oricare dintre cei care au vocația de a propune un plan, indiferent dacă au propus sau nu planul.
Teza a III-a. Votarea modificării de către adunarea creditorilor se va face cu creanțele rămase în sold, la data votului, în aceleași condiții ca și la votarea planului de reorganizare.
Teza a IV-a. Modificarea planului va trebui să fie confirmată de judecătorul-sindic. ”
Tot în cazul acestor debitori, durata inițială de executare a planului de reorganizare poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăși o durată totală a derulării planului de 5 ani, și a modificării, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condițiile arătate în articolul 139 alin. (5) citat anterior.
***
Echipa noastră de avocați asigură consultanță și asistență în aspecte privitoare la procedurile de insolvență, cereri de înscriere la masa credală, cereri de atragerea răspunderii administratorului etc., oferind totodată reprezentare juridică și în cursul proceselor de acest tip.
****
Fotografie preluată de pe website-ul pexels.com
