1. Strategia Uniunii Europene în domeniul biodiversității pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre
În săptămâna în care sărbătorim deopotrivă albinele, biodiversitatea și siturile Natura 2000, Strategia Uniunii Europene în domeniul biodiversității ce are ca orizont anul 2030 (denumită în continuare „Strategia”) vine ca o nouă confirmare a politicii de mediu la nivelul Uniunii. Statele membre trebuie să își asume luarea unor măsuri cât mai eficiente pentru a încetini procesul schimbărilor climatice, de a inversa declinul biodiversității, precum și de a orienta investițiile în scopul protejării naturii.
Pandemia provocată de noul tip de coronavirus ne-a arătat cât suntem de fragili în fața unor boli care au tendița să se multiplice pe fondul crizei climatice de care este legată în mod intrinsec și criza biodiversității. Alți catalizatori ai crizei biodiversității sunt poluare, supraexploatarea resurselor, schimbările în exploatarea terenurilor și a mării, precum și speciile alogene invazive.
Potrivit Raportului privind riscurile globale pe 2020, realizat de Forumul Economic Mondial, pierderea biodiversității și prăbușirea ecosistemelor se numără printre cele mai importante amenințări cu care se va confrunta umanitatea în următorul deceniu. Acest fapt va avea un impact uriaș asupra economiei globale și unor sectoare de activitate precum agricultura, piscicultura, silvicultura, turismul și implicit asupra securității juridice a unor raporturi contractuale.
Potrivit Comunicatului Comisiei Europene, „adoptată în plină pandemie de COVID-19, prezenta strategie va constitui, totodată, un element central al planului de redresare al UE. Va fi esențial să se prevină și să se consolideze reziliența la viitoarele epidemii zoonotice și să se ofere oportunități imediate de afaceri și de investiții pentru refacerea economiei UE.”
Pe scurt, Strategia își propune:
| 1.Să protejeze în mod legal cel puțin 30 % din suprafața terestră a UE și 30 % din zona maritimă a UE și să integreze coridoare ecologice în cadrul unei veritabile rețele transeuropene pentru natură. 2.Să protejeze cu strictețe cel puțin o treime din zonele protejate ale UE, inclusiv toate pădurile primare și seculare care mai există în UE. 3.Să gestioneze în mod eficace toate zonele protejate, prin definirea unor obiective și măsuri de conservare clare și prin monitorizarea adecvată a acestora. 4. Să realizeze un Plan UE de refacere a naturii dedicat refacerii ecosistemelor terestre și maritime (pe modelul Planului Verde European) care să cuprindă măsuri pentru: a. Consolidarea cadrului juridic al UE pentru refacerea naturii; b. Reintroducerea naturii pe terenurile agricole (agroecologie); c. Remedierea artificalizării terenurilor și refacerea ecosistemelor solului; d. Mai multe păduri și îmbunătățirea sănătății și rezilienței acestora; e. Soluții reciproce avantajoase pentru producerea de energie; f. Restabilirea stării ecologice bune a ecosistemelor marine; g. Refacerea ecosistemelor de apă dulce; h. Înverzirea zonelor urbane și periurbane; i. Reducerea poluării; j. combaterea speciilor alogene invazive. 5. Să faciliteze schimbarea transformațională bazat pe un cadru de guvernanță cuprinzător care să orienteze punerea în aplicare a angajamentelor privind biodiversitatea convenite la nivel național, european sau internațional, precum și o punere în aplicare coerentă și o o respectare a legislației din domeniul mediului, dublate de investiții publice și private semnificative. 6. Să impulsioneze UE să devină o voce a biodiversității. |
2. Legea nr. 63/2020 privind respingerea OUG nr. 88/2019 pentru modificarea OUG nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere
Legea prevedea un articol unic de respingere a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 88/2019 care a abrogat/modificat o serie de dispoziții ale OUG nr. 32/2015, ordonanța fiind adoptată în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat de protecție a fondului forestier și combatere a furtului de material lemnos. Astfel, potrivit expunerii de motive:
„În inventarul forestier național, care este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere, s-a constatat că în România se taie aproximativ 38 milioane metri cubi, valoare care este dublă decât cea prevăzută în actele de punere în valoare emise, conduce, pe de o parte, la pierderi semnificative în domeniul sănătății populației și, pe de altă parte, la grevarea bugetului de stat cu sume considerabile rezultate din exploatarea masei lemnoase, elemente care privesc siguranța națională a statului.”
Așadar, ordonanța urmărea adoptarea unor măsuri urgente care ar avea consecințe negative asupra identificării unor soluții viabile de reglementare, implementare, monitorizare și control al regimului silvic și în special de reducere a tăierilor ilegale.
În perioada cuprinsă de la momentul publicării în Monitorul Oficial. respectiv 30 decembrie 2019 și până la data de 23 mai 2020, OUG nr. 88/2019 a produs efecte până la intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2020 de respingere a acesteia. Efectul respingerii prin lege a unei ordonanţe este abrogarea, ceea ce „exprimă voinţa legiuitorului ca un asemenea act să fie desfiinţat, nu numai să nu se mai aplice“.
Tot în contextul măsurilor privind fondul forestier, precizăm faptul că a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul nr. 1011/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a unităților specializate să elaboreze amenajamente silvice.
Potrivit acestui Ordin, lucrările de amenajare a pădurilor pot fi contractate și elaborate numai de unitățile specializate atestate, persoane juridice care îndeplinesc în mod cumulativ mai multe cerințe:
(i) să fie constituite și să funcționeze în condițiile legii; este important de precizat sub aspectul cererii de atestare faptul că este necesar să se facă dovada că au înscris în actul constitutiv activitățile de inginerie și consultanță tehnică legate amenajările silvice, precum și activități în domeniul silviculturii;
(ii) să aibă un șef de proiect în domeniul amenajării pădurilor, înscris în registrul de atestare a șefilor de proiect, angajat cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe durată nedeterminată. Șeful de proiect nu poate îndeplini simultan și funcția de șef de proiect în cadrul altei/altor unități atestate sau funcția de inginer proiectant în cadrul uneia sau mai multor unități atestate;
(iii) să aibă un expert certificat tehnic pentru activitatea de amenajare a pădurilor, angajat pe bază de contract. Expertul care asigură controlul tehnic pentru lucrările de amenajare a pădurilor (CTAP) nu poate îndeplini simultan și funcția de șef de proiect sau funcția de inginer proiectant în cadrul uneia sau mai multor unități atestate;
(iv) să aibă dotare tehnică specifică activității pe care o desfășoară, potrivit prezentei metodologii.
3. Legea nr. 66/2020 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2020 privind aprobarea aderării Secretariatului General al Guvernului la Rețeaua europeană de dezvoltare durabilă (ESDN) și aprobarea plății cotizației anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte
Prin OG nr. 2/2020 s-a aprobat atât aderarea la Rețeaua europeană de dezvoltare durabilă (ESDN) – o rețea informală de funcționari și alți experți din 34 de țări care se ocupă de strategii de dezvoltare durabilă (SD) în Europa, cât și plata cotizației anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, prin Departamentul pentru dezvoltare durabilă, în calitate de membru cu drepturi depline, la ESDN, în limita echivalentului în lei al sumei de 12.000 de euro/an.
4. Dezbatere publică asupra unor ordine de ministru
Dintre proiectele de ordin ale acestei săptămâni care au fost puse spre dezbatere publică în următoarele 10 zile (din 19 mai 2020 până în data de 30 mai 2020) am ales:
a. proiectul de Ordin comun al ministrului mediului, apelor și pădurilor, ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 al Direcției de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, unitate cu personalitate juridică a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva prevăzută în anexa nr. 3 pct.24 din Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor- Romsilva;
b. proiectul de Ordin al ministrului apelor și pădurilor privind aprobarea normelor de cheltuieli, de la bugetul de stat, pentru întreţinerea cabalinelor care fac parte din categoria Herghelia Naţională, precum şi aprobarea preţurilor de decontare pentru cabalinele promovate în Herghelia Naţională.
Hergheliile de Stat din România sunt administrate începând cu anul 2002 de către Regia Natională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor de Rasă și conservarea raselor tradiționale de cai românești precum huțul, lipițan, cal de Bucovina, semigreu românesc, cal de sport românesc.
Hergheliile sunt ferme de elită al căror rol este acela de a obține progresul genetic și de a menține variabilitatea genetică a nucleelor de rasă, iar depozitele de armăsari au rolul de a multiplica și de a transfera progresul genetic obținut în herghelii către populațiile de cai de rasă deținute de crescătorii privați sau către populațiile de animale din marea creștere.
5. Primele reacții ale Ministerului Mediului în urma notificării din partea Comisiei Europene din data de 14 mai cu privire la încălcarea valorilor limită pentru dioxidul de azot în București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și lipsa unor măsuri adecvate pentru limitarea perioadelor de depășire
Astfel, Comisia solicită României să respecte cerințele Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului ambiental și un aer mai curat pentru Europa și să măsoare în mod fiabil, să informeze publicul și să raporteze despre gravitatea poluării aerului.
De asemenea, Comisia solicită clarificări privind monitorizarea adecvată a concentrațiilor de dioxid de azot (NO2) din București, concentrații care produc un risc deosebit pentru sănătatea umană și care sunt emise în principal de autoturismele diesel.
Din acest motiv, Comisia a decis în data de 14 mai să trimită o scrisoare de notificare oficială României acordându-i patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru a rezolva deficiențele identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Pentru a veni în sprijinul autorităților publice locale din cele cinci orașe vizate în relația cu Comisia Europeană, ministrul Mediului le-a transmis primarilor acestor cinci municipalități invitații pentru întrevederi bilaterale, unde aceștia vor prezenta propriile planuri de măsuri.
Măsurile trebuie să fie unele concrete, cu termene clare pentru atingerea obiectivului de reducere a concentrațiilor de dioxid de azot, astfel încât să satisfacă exigențele Comisiei. Mai mult, Ministerul urmărește ca procedura de infringement să nu înainteze ca în cazul celei privind nerespectarea limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 – 2016 care s-a finalizat cu condamnarea României la Curtea de Justiției a Curții Europene despre care am scris în rubrica Ecoalert nr. 06, disponibilă aici.
Potrivit profilului de țară al României pe anul 2019 disponibil pe site-ul Agenției Europene pentru Mediu, poluarea cauzată de particulele în suspensie (PM10 și PM2.5), dioxidul de azot (NO2) și benzopiren (BaP) sunt responsabile anual de aproximativ 26.000 de decese în România.
În cazul în care s-ar ajunge în cazul Curții Europene de Justiție, o nouă condamnare ar fi previzibilă întrucât poziția instanței de la Luxembourg este constantă în materia condamnării statelor membre pentru nerespectarea obligațiilor care le revin în temeiul directivei europene privind calitatea aerului.
De altfel, în data de 24 octombrie 2019, CJUE a condamnat Franța pentru nerespectarea în mod sistematic și persistent, din anul 2010, a valorilor‑limită anuale pentru dioxidul de azot, precum și pentru neluarea unor măsuri corecte și coerente în timp util. În cauză au fost implicate 24 de zone de pe teritoriul Franței, incluzând orașele Paris, Lyon, Marseille, Nice și Strasbourg.
Rubrică realizată de avocat Maria Claudia Aaron-Andrieș
Photo cover from Pexels
