Astăzi, 18 mai 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 396 din 15 mai 2020.
Totodată, tot astăzi a intrat în vigoare și Hotărârea de Guvern nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 410 din 18 mai 2020.
Care este obiectul Legii nr. 55/2020?
Legea nr. 55/2020 are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale.
De ce a fost adoptată această lege?
Legea a fost adoptată în contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
Astfel, interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei.
Mai mult, având în vedere și Decizia nr.157/2020 a Curții Constituționale a României, era necesar să se adopte o lege, ca act al organului legislativ al țării, Parlamentul întrucât „din coroborarea normelor constituționale cuprinse în art. 53 alin. (1) și în art. 115 alin. (6) rezultă că afectarea/restrângerea drepturilor sau libertăților fundamentale nu se poate realiza decât prin lege, ca act formal al Parlamentului. ”
Astfel, Curtea constată că dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 sunt constituționale numai în măsura în care acțiunile și măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale.
Cum definește Legea nr. 55/2020 starea de alertă?
Potrivit art. 2 din Legea nr. 55/2020 „starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății”.
Definiția stării de alertă din actul normativ este o preluare din expunerea Curții Constituționale în considerentul nr. 62 din Decizia nr. 157/2020, despre care am scris mai multe aici:
62. „Din coroborarea dispozițiilor legale și interpretarea lor sistematică rezultă că starea de alertă este o măsură dispusă pe durata unei situații de urgență sau a unei stări potențial generatoare de situații de urgență, în cazul în care amenințarea sau producerea riscului care generează situația de urgență sunt iminente.
Măsura este necesară în vederea realizării scopului pentru care este instituită, respectiv preîntâmpinarea evenimentului excepțional și restabilirea stării de normalitate.
Așadar, starea de alertă se grefează pe o situație de urgență, existentă sau potențială, și poate fi dispusă numai în situația în care producerea riscului, a consecințelor negative care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale sunt iminente.
Cu alte cuvinte, pentru a institui starea de alertă nu este necesară producerea efectivă, în prealabil, a consecințelor negative, fiind suficient ca riscul să fie unul real și iminent.
Prin urmare, scopul măsurii este unul preponderent preventiv, de a anticipa și limita consecințele generate de evenimentul excepțional care determină situația de urgență.
Aceasta este rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut la art. 4 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 că, “în funcție de evoluția situației de urgență care a determinat declararea stării de alertă, durata sau aria acesteia se poate prelungi ori extinde sau restrânge, după caz.”, iar la art. 4 alin. (1) lit. f), în cazul în care situația se deteriorează grav, “instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată.“.
Cum se declarată și se instituie starea de alertă?
Conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, starea de alertă se declară la nivel local, județean sau național, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situație de urgență.
Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor intern. Asistăm așadar la o modificare majoră în raport de condițiile prevăzute în OUG nr. 21/2004 care dădea posibilitatea și autorităților publice locale să instituie starea de alertă.
La acest moment starea de alertă a fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020. De altfel, începând de astăzi, 18 mai 2020, încetează aplicabilitatea Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 24/2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2.
Actele emise în temeiul Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 24/2020 rămân aplicabile, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei hotărâri, în ceea ce privește măsurile propuse, până la adoptarea actelor în temeiul Legii nr. 55/2020.
Ce zone pot fi vizate de incidența stării de alertă?
Potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării sau doar pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, după caz.
Totuși, atunci când starea de alertă se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de pe teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului.
Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată.
Parlamentul poate încuviința măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.
Cât durează starea de alertă?
Potrivit legii, durata stării de alertă se stabilește prin hotărârea Guvernului, însă aceasta nu poate depăși 30 de zile.
Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne. Prelungirea se poate dispune ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentar.
Atenție! Valabilitatea documentelor eliberate de instituțiile și autoritățile publice, precum și de entitățile private autorizate conform legii se menține pe toată perioada stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări.
Când și cum încetează starea de alertă?
În mod normal, starea de alertă încetează la expirarea termenului pentru care a fost dispusă.
Însă, starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menținerea unui răspuns amplificat.
Atât pentru dispunerea, cât și pentru prelungirea ori încetarea stării se analizează în mod cumulativ următorii factori de risc:
- a) amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, județean sau național;
- b) intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate;
- c) insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns;
- d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;
- e) existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.
Ce categorii de măsuri au fost luate prin Legea nr. 55/2020, respectiv prin HG nr. 394/2020?
Prin Legea nr. 55/2020 au fost instituite în capitolul II măsuri sectoriale care privesc:
- domeniul economic;
- domeniul sănătății;
- domeniul muncii și protecției sociale;
- domeniul transportului și infrastructurii;
- domeniul educației și cercetării;
- domeniul tineretului și sportului;
- domeniul culturii și cultelor;
- domeniul insolvenței;
- domeniul executării pedepselor, măsurilor educative și a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
De asemenea, prin capitolul III „Răspunderi și sancțiuni” s-a prevăzut că încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.
Potrivit art. 2 din HG nr. 394/2020, măsurile de prevenire și control al infecțiilor, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă sunt prevăzute în:
