I. Cote recoltă vânătoare
În rubrica Ecoalert de săptămâna trecută am făcut o analiză pe marginea normelor de lege aflate în dezbatere publică în ceea ce privește de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă.
În această săptămână au fost publicate două materiale care privesc acest domeniu, precum și biodiversitatea:
1. Ordinul nr. 1081/2020 pentru prelungirea termenului de valabilitate a Ordinului ministrului apelor și pădurilor nr. 673/2019 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2019-14 mai 2020
Potrivit articolului unic din cuprinsul acestui ordin „începând cu data de 14 mai 2020 se prelungește cu 60 de zile termenul de valabilitate a Ordinului ministrului apelor și pădurilor nr. 673/2019 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2019-14 mai 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 14 mai 2019.”
Conform Ordinului nr. 673/2019, cotele de recoltă aprobate se realizează pentru fiecare specie și pentru fiecare fond cinegetic de către gestionarii acestora, conform Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu respectarea reglementărilor în vigoare în domeniul vânătorii referitoare la autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, urmărindu-se conservarea biodiversității faunei cinegetice și păstrarea echilibrului ecologic.
Totodată, pe fondurile cinegetice care se suprapun ariilor naturale protejate, cotele de recoltă aprobate se realizează pe suprafețele din fondurile cinegetice unde practicarea vânătorii este admisă potrivit legii.
2. Publicarea, la data de 12 mai, a listei privind situația derogărilor pentru speciile urs brun si lup, la data de 11.05.2020.
Până la data de 11 mai au putut fi transmise comentarii pe marginea proiectului de ordin pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciilor de urs și lup, în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante, despre care am scris în rubrica Ecoalert nr. 06.
Când se instituie astfel de derogări care privesc carnivore strict protejate, derogările au drept scop rezolvarea unor situaţii urgente, prevenirea producerii unor daune importante şi asigurarea sănătăţii şi securităţii publice.
Este necesar în procesul de evaluare a efectivelor, dar și a sesizărilor și plângerilor privitoare la aceste mamifere să se țină seama de starea de conservare a populaţiilor acestor două specii
Mai mult, potrivit unui punct de vedere al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române (în continuare, Comisia) <<extragerile, respectiv capturările şi relocările, împiedică „vânătoarea la trofeu”, favorizează reproducerea exemplarelor viguroase şi conduc la o creştere a vitalităţii populaţiilor acestor specii>>.
Așa cum a recomandat și cu altă ocazie Comisia ar fi necesară realizarea unui plan naţional de management durabil şi integrat al speciilor de carnivore strict protejate, precum și stabilirea unui protocol unitar şi corect de colectare şi prelucrare a datelor privitoare la aceste specii;
***
II. FOND FORESTIER
Așa cum precizam și în numărul 2 al rubricii Ecoalert, SUMAL este un sistem informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase, mai precis un sistem utilizat pentru identificarea provenienței și urmărirea trasabilităţii materialelor lemnoase recoltate din păduri şi din vegetația forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier național și pentru obținerea de informaţii statistice.
Potrivit comunicatului de presă al Ministerului Mediului, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și care asigură realizarea, dezvoltarea, funcţionarea și administrarea SUMAL 2.0., avantajele implementării acestui sistem informațional sunt următoarele:
INOVAȚIE: „noua versiune aduce inovații care ajută, pe de o parte, munca de combatere a tăierilor ilegale, dar și, foarte important, simplifică enorm munca lucrătorilor silvici din teren.”;
COMPLEXITATE: aplicațiile SUMAL 2.0 sunt în număr de 10, fiind descrise la art. 5 din proiect și sunt puse la dispoziție mai multor categorii de utilizatori,
- Aplicația SUMAL 2.0 Amenajare;
- Aplicația SUMAL 2.0 Ocol silvic;
- Aplicația SUMAL 2.0 Agent-Registrul electronic;
- Aplicația SUMAL 2.0 Avize;
- Aplicația SUMAL 2.0 Control;
- Aplicația SUMAL 2.0 Superadmin;
- Aplicația SUMAL 2.0 Gardă Forestieră;
- Aplicația SUMAL 2.0 Inspectorul Pădurii;
- Aplicația SUMAL 2.0 Contravenții – SNEICS;
- Interfața Grafică SUMAL 2.0 -portal web.
EFICIENȚĂ: se vor elimina un număr însemnat de registre, rapoarte și hărți cerute de lege, reducând astfel birocrația și timpul consumat ineficient cu cel puțin 50% față de situația de astăzi;
URMĂRIRE GPS: se vor putea urmări, în timp real, prin coordonate GPS, orice transport de masa lemnoasă din punctul de încărcare până în punctul de descărcare, reducându-se astfel practicile ilegale realizate în baza aceluiași aviz;
BAZĂ FOTO: sistemul obligă și la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România;
MARCARE: sistemul obligă la însemnarea, în pădure, a parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS, înainte de a se efectua tăierea.
VERIFICARE: se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din țară
ACTUALIZARE AUTOMATĂ: cantitățile de lemn din depozite vor fi actualizate automat de SUMAL 2.0, fără să mai poată fi făcute uitate alte volume.
Începând din data de 14 mai 2020, pentru o perioadă de 30 zile, deci până la data de 14 iunie 2020, toți cei interesați pot consulta proiectul de act normativ și transmite comentarii, sugestii și opinii către Minister.
Atenție! După dezbatere și adoptarea în forma finală, hotărârea va intra în vigoare la 120 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României. Însă, în toată această perioadă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură (n.n. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor) poate face testări asupra implementării SUMAL 2.0, în baza metodologiei care se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Totodată, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii, Ministerul Mediului va încheia protocoale de colaborare privind controlul circulației materialelor lemnoase cu autoritățile publice centrale pentru afaceri interne și vămi în vederea aplicării prevederilor hotărârii, în conformitate cu reglementările în vigoare.
b. Legea nr. 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României
Principalele prevederi ale Legii sunt următoarele:
1.Se interzice exportul de buștean, cu sau fără coajă, sau lemn rotund, pentru o perioadă de 10 ani în spațiul extracomunitar începând cu data de 1 ianuarie 2021.
Nerespectarea interdicției de export a masei lemnoase constituie infracțiune la regimul silvic și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă în cuantum de 100.000 lei.
2. Realizarea „Registrul național de evidență informatizată a proprietăților forestiere”
Se instituie la nivelul Ministerului Mediului, în calitate de autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură, în vederea aplicării regimului silvic și gestionării durabile a fondului forestier.
Realizarea cadastrului aferent fondului forestier proprietate publică a statului este finanțată de la bugetul de stat sau din surse proprii ale administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului.
3. Instituirea „Catalogului național al masei lemnoase”
Catalogul se realizează în vederea asigurării transparenței recoltării masei lemnoase din fondul forestier național.
Catalogul se instituie la nivelul Ministerului Mediului prin utilizarea bazelor de date informatice existente la nivelul acestuia, urmând a-l publica pe site-ul propriu, al cărui model se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, ministrul mediului.
Structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură vor verifica prin sondaj actele de punere în valoare în baza unor criterii de risc.
c. Completarea Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine
Acest Catalog a apărut în 2016 și este instrumentul prin care pădurile virgine, identificate în teren, au fost puse sub protecție strictă. Dacă în anul 2016, doar 10 județe aveau identificate și incluse în Catalog păduri virgine, după finalizarea studiilor, în acest an numărul județelor va ajunge la 19.
În prezent, cele mai multe păduri virgine și cvasivirgine din România se află în județele Caraș-Severin (26%), Hunedoara (14.7%), Maramureș (9.6%), Brașov (8.3%), Prahova (7.8%).
Pentru întocmirea și verificarea studiilor de identificare a pădurilor virgine/cvasivirgine, Ministerul Mediului a dat publicității în luna martie a acestui an un Ghid de bune practici, disponibil aici.
III. Comitetul național al zonei costiere
În ceea ce privește proiectul de ordin pentru completarea Hotărârii Guvernului nr.1015/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare și functionare a Comitetului național al zonei costiere, cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/ propuneri/ sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, respectiv 14 mai 2020 până la data de 25 mai 2020, la Ministerul Mediului, conform website-ului.
Completările aduse acestei hotărâri de Guvern sunt luate în contextul pandemiei întrucât vizează posibilitatea ca ședințele de lucru Comisiei să se desfășoare și în mediul online/electronic, prin intermediul unei aplicații web.
De asemenea, în cazul în care membrii convocați nu asigură participarea la ședința Comitetului, lipsa votului acestora este considerată acord tacit, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite.
IV. Ghidul de finanțare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate creșterii eficienței energetice în locuințe unifamiliale, beneficiari persoane fizice
În ceea ce privește acest proiect de ordin de ministru pentru aprobarea Ghidului, etățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/ propuneri/ sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, respectiv 12 mai 2020 până la data de 23 mai 2020, la Ministerul Mediului, conform website-ului.
Ghidul de finanţare constituie un suport informativ, având rolul de a furniza informaţii esenţiale cu privire la derularea Programului privind efectuarea de lucrări destinate creșterii eficienței energetice în locuințe unifamiliale, beneficiari persoane fizice.
Ghidul conţine dispoziţii privind scopul, obiectivul şi indicatorii de performanţă ai Programului, eligibilitatea solicitantului, a proiectului propus şi a cheltuielilor acestuia, dar și condiţiile şi termenele de analiză, evaluare, selectare, aprobare, implementare şi decontare a proiectului propus.
Scopul Programului îl reprezintă creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin diminuarea consumului de energie și utilizarea surselor regenerabile în locuințe unifamiliale.
Obiectivele programului sunt creșterea performanței energetice și/sau utilizarea energiei regenerabile în locuințele unifamiliale existente, situate într-un imobil-construcție având regim de înălțime maximum P+2E.
Finanțarea Programului se realizează din veniturile rezultate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră încasate la Fondul pentru mediu în limita creditelor de angajament și bugetare prevăzute cu această destinație prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii.
V. Avizul și autorizația de gestionare a apelor
În ceea ce privește acest proiect de ordin de ministru pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activității de atestare a instituțiilor publice sau private specializate în elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor, cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/ propuneri/ sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, respectiv 12 mai 2020 până la data de 23 mai 2020, la Ministerul Mediului, conform website-ului.
Atestarea instituţiilor publice sau private specializate în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor se realizează de către Comisia de atestare.
Domeniile pentru care Comisia de atestare este abilitată să ateste instituții publice sau private sunt următoarele:
- a) întocmirea studiilor hidrologice;
- b) întocmirea studiilor hidrogeologice;
- c) întocmirea studiilor de gospodărire a apelor;
- d) elaborarea documentaţiilor pentru obținerea avizului/ autorizației de gospodărire a apelor
Durata valabilităţii certificatului de atestare este de 3 ani, cu posibilitatea extinderii/reducerii numărului domeniilor de atestare acordate, în cazul în care instituţia publică sau privată îndeplineşte ori nu condiţiile de atestare stabilite.
Certificatul de atestare eliberat unei instituții publice sau private poate fi retras în situația în care nu mai sunt întrunite condițiile și criteriile cuprinse în prezentul regulament, precum și în cazul elaborării de documentații pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor care nu sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Rubrică realizată de avocat Maria Claudia Aaron-Andrieș
Photo cover: Pixabay from Pexels
