1. Biodiversitate - cote de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, derogări specii de pești
Săptămâna aceasta au fost declanșate ample discuții în mediul online pe marginea cotelor de recoltă pentru pentru speciile de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2020 – 14 mai 2021, precum și pe marginea Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 997/2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior pentru perioada aprilie 2020-14 aprilie 2021.
Astfel, Ministerul Mediului propune ca în noul sezon de vânătoare să fie ucise cel puțin următoarele efective din speciile faunei:
- 4600 – cerbi carpatini;
- 1635 – cerbi lopătari;
- 24.862 – căpriori;
- 566 – capre negre;
- 42.780 – mistreți;
- 99.053 – iepuri;
- 124.829 – fazani;
- 27.537 – potârnichi.
În cazul anumitor specii ar putea fi explicabilă necesitatea vânătorii acestora din motive sanitar-veterinare (pentru monitorizarea, controlul și eradicarea pestei porcine clasice, a pestei porcine africane și a rabiei), din pricina daunelor pe care le provoacă în agricultură (mistreți, respectiv iepuri), care impun ulterior despăgubirea agricultorilor pentru stricăciunile provocate de aceste animale (n.n. în special în cazul cererilor compensatorii ca urmare a daunelor provocate de mistreți). Discuții subzistă însă cu privire la stabilirea efectivului cotelor de recoltă.
Însă ne punem întrebarea din ce motive sunt vânați cerbi, căpriori ori capre negre, respectiv cum s-a ajuns la numărul impresionant de recoltă de fazani ori potârnichi?
În cuprinsul referatului de aprobare alăturat proiectului de ordin supus dezbaterii publice se arată că „pentru ameliorarea și creșterea calității genetice a populațiilor de cerb comun și cerb lopătar, se impune exceptarea de la vânătoare a exemplarelor ”de viitor” reprezentate de masculii tineri, bine conformați, ale căror trofee corespund din punct de vedere al caracteristicilor cu vârsta lor. Aceștia trebuie protejați pentru a putea transmite caracterele lor la urmaşi.” Așa să fie oare?
În ceea ce privește capra neagră, în cuprinsul referatului nu există niciun fel de referiri cu privire la necesitatatea uciderii acesteia. În condițiile în care capra neagră își are habitatul în zone stâncoase alpine și subalpine, dat fiind și simbolul acestuia și faptul că populația se află în declin, capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România și să fie eliminată de pe lista speciilor pentru care vânătoarea este permisă.
La acest moment capra neagră este protejată doar în parcurile naţionale şi în zonele unde vânătoarea este interzisă. Însă, ca și în cazul vânătorii de căpriori, pe fondurile cinegetice care se suprapun ariilor naturale protejate, cotele de recoltă aprobate se realizează pe suprafețele din fondurile cinegetice unde practicarea vânătorii este admisă, potrivit legii.
De asemenea, în data de 5 mai, comisiile reunite pentru mediu și agricultură din Camera Deputaților au avizat pozitiv proiectul de lege care prevede eliminarea cormoranului mare din categoria păsărilor interzise vânătorii și includerea acestuia pe lista celor care pot fi vânate în anumite perioade ale anului.
Într-un comunicat de presă, Societatea Ornitologică Română spune că propunerile din raportul de modificare a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 nu au avut la bază studii și documente științifice care să ateste așa-zisele pagube produse de cormoranii mari.
În aceste condiții, arătăm faptul că în lipsa unor studii și documente adecvate, România ar putea risca sancțiuni în temeiul Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, transpusă în dreptul intern prin OUG nr. 57/2020 (denumită în continuare „Directiva păsări sălbatice”).
Potrivit articolului 1 din Directiva păsări:
„(1) Prezenta directivă se referă la conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre în care este aplicabil tratatul. Directiva reglementează protejarea, gestionarea și controlul asupra acestor specii și stabilește normele pentru exploatarea acestora.
(2) Prezenta directivă se aplică păsărilor, precum și ouălor, cuiburilor și habitatelor acestora.”
Articolul 5 litera (a) din directiva mentionată prevede:
„Fără a se aduce atingere articolelor 7 și 9, statele membre iau măsurile impuse pentru a stabili un sistem de protecție pentru toate speciile de păsări menționate la articolul 1, interzicând în special următoarele:
| (a) | omorârea sau capturarea deliberată a speciilor respective, indiferent de metoda utilizată; |
Pentru a justifica proiectul de lege, inițiatorii proiectului de lege ar fi invocat faptul că pagubele provocate de cormorani în sectorul piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de pește/an.
Însă, adoptarea unor astfel de măsuri presupune că s-a procedat la o evaluare a incidențelor impactului vânătorii asupra speciei vizate, dar și asupra altor specii care coexistă în zonele umede exploatate piscicol în care se află arii protejate de interes național sau comunitar și că nu există soluții alternative. În opinia noastră, autoritățile trebuie să evalueze recurgerea la măsuri alternative sau compensatorii față de măsurile de vânătoare care riscă să fie puse în aplicare.
Totodată, prin Ordinul nr. 992/2020 pentru aprobarea derogării în scop științific pentru unele specii de pești s-a stabilit următoarele:
Art. 1 „Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (…) se aprobă capturarea, inventarierea și eliberarea ulterioară a unui număr de exemplare din specii de pești din Marea Neagră până la izobata de 100 m, incluzând și următoarele situri Natura 2000: ROSCI0065 Rezervația Biosferei Delta Dunării, ROSCI0066 Rezervația Biosferei Delta Dunării – zona marină, ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia, ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord-Eforie Sud, ROSCI0269 Vama Veche-2 Mai, ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla, ROSCI0281 Cap Aurora, ROSCI0293 Costinești-23 August, ROSCI0311 Canionul Viteaz, ROSCI0413 Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov ”.
Această derogare se stabilește din data de 5 mai 2020, data intrării în vigoare a Ordinului și până la data de 31 decembrie 2021.
Potrivit Ordinului, capturarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică se realizează numai de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”, denumit în continuare titularul activității, cu personal tehnic de specialitate. Institutul are obligația să solicite și să obțină autorizația de mediu pentru recoltare/capturare, să nu degradeze situl pentru care se aplică derogarea și să țină evidența tuturor categoriilor de deșeuri generate și a modului de eliminare a acestora.
Din punct de vedere tehnic, capturarea se va face prin traulare pelagică și demersală cu nava de cercetare Steaua de Mare 1, iar pentru zona de plajă se va pescui cu setci, cu ajutorul unei bărci. Este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau pierderi de carburanți și/sau lubrifianți.
Exemplarele din speciile de faună sălbatică vor fi capturate, inventariate și eliberate în cel mai scurt timp și în condiții de maximă securitate.
2. Mediul și tehnologiile bazate pe inteligență artificilă
Cum astăzi, 9 mai, sărbătorim Ziua Europei, zi dedicată păcii și unității europene, iar anul acesta comemorăm 70 de ani de la Declarația Schuman, am ales să tratăm un raport al Serviciului de cercetare parlamentar european „Etica inteligenței artificiale: probleme și inițiative”.
Dezvoltarea tehnologică de după cel de-al doilea Război Mondial a fost unul din punctele esențiale în planul de colaborare economică între Franța și Germania de Vest. În prezent, dezvoltare și implementare tehnologiilor bazate pe inteligență artificială ridică numeroase provocări la nivelul organismelor decizionale din cadrul Uniunii Europene și al statelor membre în ceea ce privește mecanismele de partajare corectă a beneficiilor, atribuirea responsabilităților, exploatarea lucrătorilor, relațiile umane, precum și cerințele de energie în contextul schimbărilor climatice.
Comunicatul Comisiei Europene privind inteligența artificială din anul 2018 definește inteligența artificială (AI) după cum urmează:
„Inteligența artificială (AI) se referă la sisteme care afișează un comportament inteligent prin analizarea mediului și luând acțiuni – cu un anumit grad de autonomie – pentru atingerea obiectivelor specifice.
Sistemele bazate pe AI pot fi doar bazate pe software, care acționează în lumea virtuală (de exemplu, asistenți de voce, software de analiză a imaginilor, motoare de căutare, sisteme de recunoaștere a vorbirii și a feței) sau sistemele AI pot fi încorporate în dispozitive hardware (de exemplu, roboți avansați, mașini autonome, aplicații de drone sau aplicații IoT – Internet of Things). ‘
În cuprinsul raportului se arată o serie de aspecte la care atât dezvoltatorii tehnologiilor AI, cât și autoritățile din domeniul mediu, energie și resurse trebuie să reflecteze: „Îngrijorările legate de daunele ecologice sunt evidente în cadrul inițiativelor, inclusiv îngrijorările cu privire la utilizarea resurselor și energiei, dar se recunoaștere faptului că AI poate juca un rol în conservarea și administrarea durabilă. Uniunea Globală UNI afirmă că AI ar trebui să pună oamenii, fauna și flora pe primul loc, străduindu-se să protejeze și să sporească biodiversitatea și ecosistemele.”
Astfel, implementarea pe scară largă a AI poate avea atât un impact pozitiv, cât și unul negativ asupra mediului înconjurător.
A. Impactul negativ include:
- utilizarea sporită a resurselor naturale, cum ar fi metalele rare;
Se arată în raport că extracția de nichel, cobalt și grafit pentru utilizare în baterii cu ioni de litiu – întâlnite în mod obișnuit în mașinile electrice și smartphone-urile – a deteriorat deja mediul înconjurător, iar AI va crește probabil această cerere.
Acest fapt va determina exploatea unor unor noi cariere, unor medii complexe care pot fi periculoase pentru operatorii umani – ceea ce duce la o automatizare suplimentară a extracției miniere și a metalelor. Aceasta ar crește randamentul și rata de epuizare a metalelor din pământuri rare, degradând în continuare mediul.
- augmentarea poluării și deșeurilor, în special a deșeurilor electronice care conțin metale grele și materiale toxice pentru mediu;
Astfel, potrivit studiilor, creșterea producției și a consumului de dispozitive tehnologice va agrava problema deșeurilor, în condițiile în care multe dispozitive sunt proiectate pentru a se degrada rapid sau a fi depășite de ultimele update-uri sau de apariția unui alt produs (n.n. așa numita obsolescență planificată sau incorporată), astfel încât consumatorii să cumpere noi articole. Acest ciclu de producție-consum este unul nesustenabil, generând o cantitate uriașă de deșeuri electronice și determinând epuizarea resurselor naturale.
- un consum ridicat de energie.
Implementarea tehnologiei AI, în special machine learning, va necesita procesarea tot mai multor date, fapt care necesită un consum uriaș de energie.
B. Impactul pozitiv include:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, congestiei în trafic și a carburanților
De exemplu, adoptarea vehiculelor autonome ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră, deoarece vehiculele autonome ar putea fi programate să respecte principiile eco-conducerii pe parcursul unei călătorii, determinând reducerea consumului de combustibil cu până la 20%.
Totodată, astfel de vehicule reduc congestia traficului, prin recomandarea rutelor alternative și a celor mai scurte rute posibile și prin partajarea informațiilor despre trafic altor vehicule de pe autostrăzi, ceea ce duce la un consum de combustibil mai mic.
- reducerea deșeurilor
De exemplu, prin programarea roboților să identifice deșeurilor și să să realizeze selecția pentru reciclare, respectiv pentru distrugerea celorlalte deșeuri.
- îmbunătățirea sistemelor de conservare a habitatelor și biodiversității
De exemplu, tehnologia de învățare profundă (deep-learning technology)
ar putea fi folosit pentru a analiza imaginile animalelor capturate de camerele cu senzor de mișcare în sălbăticie. Aceste date ar putea fi apoi utilizate pentru a furniza informații precise, detaliate și actualizate despre
locația, numărul și comportamentul animalelor în sălbăticie, ceea ce ar putea fi util în îmbunătățirea habitatelor, biodiversității locale și eforturilor locale de conservare.
3. Continuă dezbaterea în Camera Deputaților, camera decizională, pe marginea modificărilor la Codul Silvic
Așa cum subliniam în numerele precedente ale rubricii Ecoalert, criza națională a fondului forestier și a problemele legate de modalitatea de exploatare a lemnului încearcă să își găsească soluții, dată fiind și presiunea cetățenilor și a societății civile.
Astfel, în data de 05 mai, Senatul a adoptat proiectul de lege care urmărește modificarea punctului 21 din cuprinsul anexei nr. 1 din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic, privitor la definiția materialelor lemnoase:
„21. Materiale lemnoase – lemnul brut rotund sau despicat, chiar cojit sau impregnat şi lemnul de foe sub formă de trunchiuri, butuci, crăci, vreascuri sau forme similare; cherestelele tivite şi netivite indiferent de lungimea acestora, capetele şi flancurile buştenilor indiferent de lungimea acestora; traversele din lemn pentru căi ferate, mangalul, lemnul ecarisat şi lemnul cioplit; lemnul sub formă de aşchii sau particule, cetina, rumeguşul, biomasa, coaja arborilor şi resturile de lemn. Această categoric cuprinde şi arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită şi puieţi. Materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile. ”
Întrucât la acest moment nu este încadrat în definiția materialelor lemnoase, o parte importantă a lemnului de foc, a celui folosit ca materie primă pentru prefabricate ori biomasă pleacă din pădure ori din depozite fără aviz de însoțire a materialelor lemnoase. Din acest motiv nu există înregistrări în sistemul SUMAL, despre care am vorbit aici și, implicit, nu poate fi verificată și controlată legalitatea tăierii lemnului, nici de Gărzile Forestiere, nici de către Poliție.
Actuala definiție a materialului lemnos din Codul Silvic și practicile care rezultă din exploatări nepermise duc la o încălcare a articolelor 4, 6 și 10 din Regulamentul UE 995/2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (n.n. EU Timber Regulation), tocmai pentru că împiedică verificarea legalității provenienței lemnului.
Rubrică realizată de avocat Maria Claudia Aaron-Andrieș
Photo by VisionPic .net from Pexels
One thought on “Ecoalert nr. 07. Focus: cote de recoltă vânătoare și impactul AI asupra mediului”
STOP DISTRIGERII PADURILOR