Această săptămână este marcată de hotărârea pronunțată împotriva României de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-638/18.
Obiectul cauzei constă într-o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor formulată în temeiul articolului 258 TFUE, introdusă la 12 octombrie 2018 de către Comisia Europeană împotriva României.
Prin cererea introductivă formulată, Comisia Europeană a solicitat Curții să constate că, prin nerespectarea în mod sistematic și persistent, din anul 2007, a valorilor‑limită zilnice pentru concentrațiile de PM10 și prin nerespectarea în mod sistematic și persistent, din anul 2007 până în anul 2014 inclusiv, cu excepția anului 2013, a valorilor‑limită anuale pentru concentrațiile de PM10 în zona RO32101 (București, România), România nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 13 alin. (1) din Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa coroborat cu anexa XI la această directivă.
Mai mult, arată Comisia, în ceea ce privește această zonă, România și‑a încălcat, începând din data de 11 iunie 2010, obligațiile care îi revin în temeiul articolului 23 alineatul (1) din această directivă coroborat cu secțiunea A din anexa XV la aceasta, în special obligația prevăzută la articolul 23 alineatul (1) al doilea paragraf din directiva menționată anterior, de a se asigura că perioada de depășire este cât mai scurtă cu putință.
În cuprinsul considerentelor, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a arătat următoarele:
- depășirea valorilor‑limită pentru PM10 în aerul înconjurător este suficientă în sine pentru a se putea constata o încălcare a dispozițiilor articolului 13 alineatul (1) din Directiva 2008/50 coroborate cu cele ale anexei XI la aceasta;
- contrar celor susținute de România, o neîndeplinire a obligațiilor poate să rămână sistematică și persistentă în pofida unei eventuale tendințe parțiale în scădere evidențiate de datele colectate, din care nu rezultă însă că statul membru se conformează valorilor‑limită pe care este ținut să le respecte conform legislației de mediu;
- nici excluderea parțială a anului 2013 din obiectul acțiunii nu repune în discuție caracterul sistematic și persistent al pretinsei neîndepliniri a obligațiilor. Astfel cum a demonstrat Comisia, acest an nu a fost inclus în acțiune în considerarea unor lacune în monitorizarea nivelului poluanților de către România, astfel că insuficiența datelor nu permitea să se determine cu certitudine o depășire a valorii‑limită anuale pentru PM10. România are obligația de a furniza astfel de informații și nu își poate invoca propria neglijență în respectarea obligațiilor care rezultă din Directiva 2008/50/CE;
- nu există un prag „de minimis” în ceea ce privește numărul de zone în care se poate constata o depășire sau referitor la numărul de stații de monitorizare dintr‑o zonă determinată la care se înregistrează depășiri. De altfel, așa cum a subliniat și demonstrat și Comisia, în capitala României trăiesc peste 2 milioane de oameni. Să se ignore acest fapt ar însemna să nu se respecte obiectivele urmărite prin Directiva 2008/50, în special cel al protejării sănătății umane și a mediului ca întreg.
Această hotărâre este deosebit de importantă în contextul în care pe rolul instanțelor de contencios-administrativ din București am invocat în mai multe litigii având ca obiect probleme legate de urbanism, mediu și dezvoltarea durabilă a orașului faptul că este necesar la edificarea unor construcții de mari dimensiuni să se țină seama atât de amprenta de carbon generată atât în cursul construirii, cât și pe parcursul exploatării ei, precum și de traficul și aglomerarea suplimentară din zona respectivă.
Mai mult, chiar și în acest moment persistă problema inadecvatei monitorizări a nivelului de poluare a aerului ambiental la stațiile de măsurare a aerului de pe raza municipiului București. Acest fapt atrage după sine și efectuarea unor evaluări eronate de impact a proiectelor în ceea ce privește calitatea aerului.
De pildă, rapoarte de impact asupra mediului ajung să preia aceste informații și mai departe particulele în suspensie (PM10 și PM2,5) ajung să fie tratate nediferențiat, iar prognozarea poluării aerului, respectiv întocmirea hărţilor-diagrame ale concentraţiilor de poluanţi la nivelul solului să nu se realizeze.
Sperăm că această hotărâre a CJUE să fie un semnal de alarmă și un punct de reper asupra necesitării protejării sănătății oamenilor și dreptului la un mediu sănătos, în special în aglomerările urbane.
*****
În data de 28.04.2020, în dosarul nr. 225/2/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins în mod definitiv ca tardiv formulat recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împotriva Încheierii din 14 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de Contencios Administrativ şi Fiscal. De asemenea, instanța supremă a respins recursul declarat de recurenţii-pârâţi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Sibiu şi Ocolul Silvic Avrig împotriva aceleiași încheierii, ca nefondat.
Prin încheierea de ședință din 4 octombrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de Contencios Administrativ şi Fiscal a admis în parte cererea de suspendare formulată de Asociația Agent Green și astfel a fost suspendat în parte executarea Ordinului nr.751/2014 emis de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice-Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, prin ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, precum şi a amenajamentului silvic aprobat prin Ordinul indicat.
Astfel, în baza acestei încheieri executorii de drept a fost suspendată orice tăiere de arbori/arboret şi /sau orice lucrare care implică tăiere de arbori /arboret, de pe suprafaţa amenajamentului silvic aprobat prin Ordinul indicat, cu excepţia tăierilor de igienă, precum şi orice altă lucrare de exploatare silvică, până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze. Suprafața vizată se află în aria protejată Natura 2000, munții Făgăraș de pe raza Ocolului Silvic Avrig care include și păduri din apropierea cabanelor Barcaciu și Negoiu.
Așteptăm cu interes soluția definitivă pe fondul cauzei având în vedere faptul că problemele din speță vizează atât protecția fondului forestier, cât și a biodiversității.
În ceea ce privește cele trei proiecte de ordin de ministru aflate în dezbatere publică arătăm că:
1. În ceea ce privește proiectul de ordin pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciilor de urs și lup, în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante, cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/ propuneri/ sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, respectiv 28 aprilie până la data de 11 mai, la Ministerul Mediului, conform website-ului.
Prin acest ordin se vor reglementa condițiile de implementare a derogărilor de la statutul de specii strict protejate, stabilit prin legislația națională de mediu în vigoare, pentru speciile lup și urs, mai precis pentru 140 exemplare de urs și 90 exemplare de lup. Măsurile vizează capturarea, deținerea și transportul în scopul relocării a exemplarelor de urs sau lup, precum și recoltarea acestora în oricare din stadiile ciclului lor biologic.
Se impune drept condiţie să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor menționate într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural, numai în următoarele situaţii:
a) pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri;
b) în interesul sănătăţii şi securităţii publice;
2. În ceea ce privește proiectul de ordin pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/ propuneri/ sugestii, în termen de 30 zile de la data publicării, respectiv 29 aprilie până la data de 2 iunie, la Ministerul Mediului, conform website-ului.
Prin acest ordin autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră se emite pentru întreaga instalație sau pentru o parte a acesteia, în care se desfășoară una sau mai multe din categoriile de activități care generează astfel de gaze și prevăzute în anexa nr. 1 la Ordin, dacă operatorul îndeplinește cerințele legale privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze, prevăzute în REgulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/666.
Autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră conține cerințele de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, corespunzătoare planului de monitorizare și raportare a gazelor cu efect de seră, acesta din urmă fiind parte integrantă din autorizație și realizat de către operator, cu respectarea prevederilor Regulamentului.
În continuare, ordinul stabilește competențele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului în analiza solicitărilor pentru eliberarea acestei autorizații, tarifele care se aplică, precum și procedura propriu-zisă de obținere a acestei autorizații, valabilitatea acesteia și modalitatea în care poate fi revizuită.
3. În ceea ce privește proiectul de ordin pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului apelor si padurilor 1111/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei nationale pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice- CONSIB, cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/ propuneri/ sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, respectiv 30 aprilie până la data de 11 mai, la Ministerul Mediului, conform website-ului.
Modificările aduse acestui Ordin sunt luate în contextul pandemiei întrucât vizează posibilitatea ca ședințele Comisiei să se desfășoare și în mediul online, în cazuri speciale bine fundamentate, precum și alte aspecte legate de organizarea acestor ședințe.
Rubrică realizată de avocat Maria Claudia Aaron-Andrieș
Photo cover : Cristi Niculescu https://cristiniculescu.com/2016/11/27/bucharest-smog/
