În data de 22 aprilie 2020, la nivel internațional s-au celebrat 50 de ani de la prima zi dedicată Pământului, în urma manifestațiilor pentru protejarea mediul înconjurător declanșate în Statele Unite ale Americii. Întreaga poveste este disponibilă aici.
În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a Planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.
De asemenea, secretarul general al ONU, António Guterres, spune de Ziua Pământului: „Trebuie să acționăm decisiv pentru a ne proteja planeta atât de Coronavirus, cât și de amenințarea existențială a perturbării climei”.
Noi considerăm că în fiecare zi ar trebui să ne demonstrăm solidaritatea față de planeta pe care locuim, să acționăm prin gesturi individuale care să reducă consumul de resurse, risipa alimentară, deșeuri excesive. Este important să ne implicăm în dezbaterile publice privind politicile, planurile, programele și proiectele cu impact potențial asupra mediului așa cum vom arăta și prin următoarele puncte din rubrică. Să arătăm instituțiilor din domeniul mediului că ne dorim măsuri concrete pentru protecția biodiversității și a habitatelor, precum și o răspundere de mediu adecvată și eficientă care să dea forță principiului „poluatorul plătește”.
***
În contextul pandemiei de coronavirus, ce vom face cu deșeurile medicale?
În opinia noastră, trebuie luate măsuri urgente pentru a contracara, prin procedura incinerării, zecile de tone de deșeuri medicale, astfel încât să nu ne fie pusă în pericol sănătatea și securitatea. Subliniam faptul că trebuie luate măsuri rapide și este necesar un flux sigur pentru preluarea acestor deșeuri, chiar în primul nostru număr, disponibil aici. Deșeurile medicale trebuie să intre în stațiile de sortare pentru a fi sterilizate și a reduce orice risc de noi focare de infecție cu noul coronavirus.
În acest scop, Agenția Națională pentru Protecția Mediului a dat publicității pe prima pagină, lista operatorilor care colectează / transportă / tratează deșeurile medicale, disponibilă aici.
Subliniem faptul că, din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, acești operatori trebuie să ia măsuri pentru protejarea sănătății și siguranței lucrătorilor. Angajatorii trebuie să se asigure măsuri cu privire la modul în care abordează riscurile legate de criza coronavirusului sunt esențiale pentru siguranța lucrătorilor, precum și pentru a oferi încredere în continuitatea serviciilor de gestionare a deșeurilor. Spre exemplu, lucrătorilor trebuie să li se ofere echipamente adecvate de lucru, dezinfectanți, mijloace de transport ale deșeurilor sigure, distanța între aceștia la locul de muncă, lucrul în schimburi etc.
De altfel, potrivit Ghidului Comisiei Europene privind gestionarea deșeurilor în contextul pandemiei provocate de coronavirus, disponibil aici, având în vedere articolul 13 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, practicile de colectare a deșeurilor pot fi adaptate în contextul crizei coronavirusului cu scopul de a proteja sănătatea publică. Orice astfel de modificări ar trebui să respecte legislația UE privind deșeurile, să fie necesare și proporționale pentru a proteja sănătatea umană, în special prin limitarea acestora la zone și perioade de timp strict necesare pentru a răspunde riscului identificat pe baza celor mai recente informații oferite de comunitatea științifică. Autoritățile și operatorii trebuie să se străduiască sămențină obiectivul general de colectare și reciclare separată.
Mai mult, deșeurile generate de serviciile medicale, laboratoare și activități conexe asociate pacienților cu coronavirus ar trebui manipulate și tratate în conformitate cu legislația UE privind deșeurile și dispozițiile naționale care se aplică acestei categorii de deșeuri infecțioase, inclusiv orientări specifice aplicabile deșeurilor din mediile de curățare din sănătate și locații non-medicale potențial contaminate cu coronavirus. Astfel, deșeurile de la curățarea instalațiilor de asistență medicală ar trebui tratate ca deșeuri clinice infecțioase categoria B (UN3291), deșeurile provenite din mediile non-medicale trebuie aruncate într-o pungă separată, iar deșeurile din mediile generale trebuie eliminate ca deșeu rezidual.
Din păcate, la nivel național nu au existat informări în rândul cetățenilor astfel încât aceștia să se cunoască dacă există modificări temporare ale practicilor de colectare a deșeurilor, respectiv să li se ofere explicați unde pot fi colectate ori depozitate deșeuri precum măștile ori mănușile pe care le poartă atunci când merg la muncă, la cumpărături, la plimbare etc. Ghidul sublinia faptul că statele membre ar trebui să asigure o planificare adecvată a capacităților de stocare temporară a deșeurilor colectate, astfel încât să fie evitate orice întreruperi în procesul de sortare și alte procese de tratament.
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în calitate de titular, anunţă publicul interesat asupra declanșării etapei de încadrare pentru a se decide dacă „Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030”, se supune procedurii de evaluare de mediu , conform HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 18 zile de la data publicării, respectiv 23 aprilie, la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, deci până la data de 11 mai 2020, conform website-ului Ministerului.
Potrivit Agora, platformă destinată transparentizării procesului de evaluare strategică de mediu pe care în parcurg planurile și programele cu impact potențial asupra mediului înconjurător, precum și dezbaterii acestora, platformă pe care am dezvoltat-o alături de colegii de echipă cu care am câștigat una dintre cele două provocări lansate în cadrul Climathon București 2019:
„Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC) constituie o obligație a României ca stat membru UE, potrivit noului Regulamentului privind Guvernanța Uniunii Energetice. Astfel, statele membre își elaborează strategii de politici energie-climă pe 10 ani, începând cu deceniul 2021-2030. Prin acest plan inițiatorii și-au propus să identifice un set de priorități care să conducă la îndeplinirea obiectivelor asumate de către România din punct de vedere energetic și climatic, având în vedere resursele disponibile și capacitatea instituțională de implementare.”
Conform redactorilor planului, disponibil integral aici, acesta integrează cu prioritate „obiectivele și direcțiile stabilite prin strategiile specifice în domeniul energetic, respectiv al schimbărilor climatice, bazându-se în același timp pe documentele programatice inițiate și de alte ministere/autorități.”
Obligația de a aplica procedura de evaluare strategică de mediu (SEA) se bazează pe Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (Directiva SEA), transpusă la nivel național prin Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Subliniem faptul că avem nevoie de evaluarea strategică de mediu din două motive principale:
1. Pentru a asigura un nivel înalt de protecție a mediului.
2. Pentru a contribui la integrarea aspectelor relevante privind mediul în elaborarea planurilor și programelor cu potențial impact asupra acestuia.
În aceiași cheie amintim că procedura de evaluare strategică de mediu a fost parcursă și pentru “Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia”, “Programul Interreg V-A România –Bulgaria” și „Programul Interreg V-A România – Ungaria”.
Autorităților de mediu din cele patru state le-au fost solicitate opiniile cu privire la măsura în care programul ar putea avea un efect semnificativ asupra mediului în regiunile eligibile din țările lor, în conformitate cu propriile proceduri la nivel național. Întrucât statele au considerat că se impune parcurgerea procedurii evaluării strategice de mediu, s-au traversat toate etapele: de la încadrare, la efectuarea rapoartele de mediu, consultatea instituțiilor interesate și a publicului, luarea deciziei și monitorizarea proiectului.
Procedura aflându-se în etapa postdecizională, respectiv de monitorizare a efectelor de mediu, Ministerul Mediului pune la dispoziţia publicului rapoartele privind monitorizarea efectelor asupra mediului pentru perioada 01.01.2019 – 31.12.2019”, în conformitate cu prevederile art. 27 (4) din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Rapoartele sunt disponibile aici.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) supune dezbaterii publice proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea ocupării temporare a terenului în suprafaţă de 2,0083 ha din fondul forestier naţional, de către Societatea Națională de Transport Gaze Naturale ”Transgaz” SA, pentru proiectul de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale „Conductă de transport gaze naturale Țărmul Mării Negre – Podișor”.
Ocuparea temporară din fondul forestier naţional a terenului arătat se face cu defrişarea vegetaţiei forestiere după cum urmează: pe raza Ocolului Silvic Murfatlar, U.P. III Hagieni, u.a. 23 B% = 0,0366 ha, u.a. 26 B% = 0,0406 ha și U.P. IV Cobadin, u.a. 44 % = 0,2080 ha și u.a. 88 C% = 0,4670 ha. Masa lemnoasă se va precompta şi se va exploata conform prevederilor legale în vigoare.
Ocuparea temporară a terenului forestier se face pe toată durata de execuţie şi existenţă în fondul forestier naţional a conductelor aferente proiectului de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale „Conductă de transport gaze naturale Țărmul Mării Negre – Podișor”, potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 185/2016 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, deci până la data de 04 mai 2020, conform website-ului Ministerului.
Rubrică realizată de avocat Maria Claudia Aaron-Andrieș
Photo cover by Porapak Apichodilok from Pexels
