În săptămâna 13-19 aprilie 2020, la nivel național, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a deschis dezbaterea publică asupra proiectului de Ordin privind aprobarea Metodologiei de investigare a siturilor potențial contaminate și a celor contaminate.
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 30 de zile de la data publicării, respectiv 13 aprilie 2020, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Substanțe Periculoase și Situri Contaminate.
În urmă cu aproximativ un an, Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 342 din 3 mai 2019.
Dispozițiile Legii nr. 74/2019 se aplică următoarelor categorii de terenuri:
- terenuri contaminate ca urmare a unei activități antropice dintre cele prevăzute în anexa nr. 1 a legii;
- terenuri afectate de producerea unor accidente care determină contaminarea acestora, mai puțin a accidentelor cu substanțe radioactive;
- terenurile aflate în administrarea instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, în măsura în care nu este periclitată securitatea națională și/sau păstrarea secretului;
- terenurile ocupate de depozite de deșeuri după închiderea și monitorizarea post-închidere a acestor depozite conform prevederilor legale privind depozitarea deșeurilor.
Potrivit acestei legi se instituie un mecanism etapizat pentru gestionarea acestor situri, având drept scop prevenirea și minimizarea efectelor adverse ale poluanților asupra sănătății umane. Cele 4 etape sunt următoarele:
1. Identificarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate;
2. Inventarierea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate;
3. Investigarea preliminară și/sau detaliată;
4. Remedierea sitului declarat contaminat.
Având în vedere nevoia unei răspunderi de mediu concrete în acord cu principiul „poluatorul plătește”, precum și obiectivele asumate prin Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 683/2015, dar și obligațiile instituite în cuprinsul Legii nr. 74/2019, este nevoie să se adopte măsuri cât mai adecvate în scopul împiedicării/infiltrării de substanțe periculoase în mediul geologic. Este necesar ca prin intermediul metodologiei să se detalieze cât mai clar etapele indicate anterior, modelul conceptual al sitului potențial contaminat și modul de evaluare a riscului de mediu.
Metodologia de investigare a siturilor potențial contaminate și a celor contaminate are drept obiectiv general „abordarea unitară și coerentă a acțiunilor de prevenire a contaminării mediului geologic,a acțiunilor de identificare, inventariere, investigare preliminară,precumși investigare detaliată și evaluare a riscului ce trebuie întreprinse asupra siturilor potențial contaminate și contaminate.”
Precizăm faptul că metodologia este aplicată de către:
- deținătorii terenurilor și operatorii economici care desfășoară activități cu potențial de contaminare a solului;
- autoritățile competente pentru protecția mediului responsabile cu gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate;
- autoritățile administrației publice locale;
- oficiile de cadastru și publicitate imobiliară;
- experții acreditați pentru a desfășura activități din domeniul gestionării siturilor contaminate.
La nivel internațional, remarcăm o continuare a a discuțiilor la cel mai înalt nivel în ceea ce privește efecte pandemiei provocate de coronavirusul COVID-19 asupra relației noastre cu mediului înconjurător. Așa cum punctam și în primul nostru material, disponibil aici, orice impact pozitiv adus asupra mediului este unul temporar, deoarece vine pe fondul unei încetinirii economice și măsurilor impuse la nivelul multor state ale lumii în ceea ce privește distanțarea socială.
În editorialul său, Hans Btuyninckx, directorul executiv al Agenției Europene de Mediu subliniază faptul că este nevoie de schimbări sistemice în ciclul producție-distribuție-consum, astfel încât să putem construi o societate rezistentă și o economie sustenabilă, rezilientă, bazată pe principiile circularității, contribuind pe termen lung la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la încetinirea procesului de creștere a temperaturilor la nivel global.
Mai mult, o serie de studii arată că din pricina poluării aerului, persoanele care trăiesc în astfel de zone sunt mai predispuse să moară în cazul contractării coronavirusului, spre deosebire de cele din zone cu un aer curat. Potrivit articolului din ziarul The Guardian, este deja cunoscut faptul că poluarea aeriană crește incidența sindromului de insuficiență respiratorie acută, unul din cauzele deceselorprovocate de Covid-19, precum și a altor probleme respiratorii și cardiace. Așadar, criza mediului este și o criză a sănătății, în care bolile oamenilor, animalelor ori plantelor proliferează.
Având în vedere aceste motive, Agenția Europeană pentru Mediu a subliniat în cel mai nou raport al său, faptul că Europa a înregistrat o serie de realizări notabile legate de reducerea emisiilor cu gaze cu efect de seră, combaterea poluării aerului și a apei, introducerea de noi politici pentru combaterea deșeurilor de plastic și pentru sprijinirea adaptării la schimbările climatice, a economiei circulare și a bioeconomiei, adoptarea Pactului ecologic european.
Însă, raportul arată că Europa nu își va atinge viziunea de sustenabilitate privind „o viață bună, în limitele planetei noastre” doar continuând să promoveze creșterea economică și căutând să gestioneze impactul asupra mediului și la nivel social. Raportul îndeamnă țările europene, liderii și factorii de decizie să profite de ocazie și să utilizeze următorul deceniu pentru a extinde și a accelera în mod radical acțiunile de reimpulsionare a Europei în scopul atingerii obiectivelor și țintelor în materie de politică de mediu pe termen mediu și mai lung, pentru a evita schimbări și daune ireversibile.
Pe scurt, raportul evidențiază șapte domenii-cheie în care se impun acțiuni îndrăznețe pentru a reimpulsiona Europa în vederea atingerii obiectivelor și aspirațiilor sale pentru 2030 și 2050.
- Realizarea potențialului neîndeplinit al politicilor existente în materie de mediu;
- Adoptarea sustenabilității drept cadru pentru elaborarea politicilor;
- Poziționarea în fruntea acțiunilor internaționale de obținere a sustenabilității;
- Stimularea inovării în întreaga societate;
- Extinderea investițiilor și reorientarea sectorului financiar în vederea sprijinirii proiectelor și afacerilor durabile;
- Gestionarea riscurilor și asigurarea unei tranziții echitabile din punct de vedere social;
- Consolidarea cunoștințelor și a know-how-ului.
În aceeași notă vine și discursul Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care subliniază că pe măsură ce redresarea globală prinde viteză după trecerea pragului critic al pandemiei, încălzirea globală nu va încetini.
Potrivit Președintelui, lecția acestei crize este necesitatea de a realiza, într-un ritm accelerat, mutări în sprijinul economiilor statelor memebre și ale mediului înconjurător, precum: investițiile în renovarea la scară largă, în sursele regenerabile de energie, transporturile nepoluante, producția alimentară durabilă și în refacerea naturii. Prin urmare, după această criză, în calea spre redresare, Europa trebuie să devină „mai rezilientă, mai verde și mai digitală”
În același context al redresării economice post-pandemie, dar pe un drum ecologic, UN Environment dă publicității un studiu al Bloomberg privind cuplarea sectorială, o oportunitate de investiții, de eliberare din dependența de combustibili fosili și de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Cuplarea sectorială reprezintă electrificarea mai multor zone ale economiei – cum ar fi transportul, domeniul imobiliar și industria – prin conectarea lor direct la rețeaua electrică sau trecerea la hidrogenul verde produs din surse regenerabile (electrificare indirectă).
Potrivit acestui studiu, Guvernele ar trebui să contribuie la crearea unei piețe pentru hidrogenul verde, la reducerea costurilor electrolizantului și să ofere stimulente puternice tuturor consumatorilor pentru a reduce la minimum cererea netă de energie electrică.
De asemenea, în declarația dată de către Parteneriatul pentru acțiune privind economia ecologică (PAGE) se arată că, și după această pandemie, trebuie să continue tranziția către o economie ecologică incluzivă, economii care creează creștere, locuri de muncă și prosperitate pentru toți, reducând totodată presiunile pe planetă. „Mărimea și persistența daunelor economice (n.n. provocate de coronavirus) vor depinde de modul în care guvernele gestionează această întâlnire bruscă strânsă cu natura și cu frica.”
Rubrică realizată de avocat Maria Claudia Aaron-Andrieș
